Înțelegerea  semnată de Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania prin care cer autorităților române să acorde autonomia teritorială a așa-zisului ”ținut secuiesc” ar fi trebuit să stârnească reacția hotărâtă a clasei politice românești. Preocupați de conflictul Dragnea-Tudose, politicienii români au reacționat anemic și neconvingător, poate ideea unui referendum să fi fost mai interesantă dar a rămas în anonimat.

Reținem totuși că președintele  Consiliului Naţional ALDE, Norica Nicolai, a declarat că rezoluţia formaţiunilor maghiare din România privind autonomia Ţinutului Secuiesc este un act de ostilitate la adresa statului român, care este unul dintre cele mai prietenoase state europene cu minorităţile naţionale. Norica Nicolai a spus că României nu i se poate reproşa ceva cu privire la respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români de origine maghiară. Ea consideră că astfel de acţiuni trebuie contracarate, din respect faţă de istoria noastră şi faţă de Constituţia României. La rândul său, deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară, critică dur semnarea de către formaţiunile politice maghiare din România a unei declaraţii comune în vederea armonizării conceptelor de autonomie. Potrivit liderului deputaţilor PMP, acest gest reprezintă o provocare grosolană spre a crea tensiuni inutile în România, mai ales ca acesta vine exact la începutul unui an aniversar, anul Centenarului Unirii. La rândul său, liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus că rezoluţia maghiarilor privind autonomia teritorială este neconstituţională şi de nenegociat.

Provocări maghiare

Partidele etnice maghiare, care funcționează în România europeană aproape la limita legii, au semnat în aceste zile un document în care cer autonomia teritorială pentru zona așa-numită secuiască. UDMR, PCM și PPMT susțin că  „autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice”, iar statutul limbii maghiare în regiune să fie egal cu cel al limbii române.
Revista ”Historia” a venit cu o informație halucinantă pentru români, guvernul Ungariei, stat aliat NATO și membru UE, are, de câțiva ani, un înalt reprezentant pentru autonomia teritorială a minorității maghiare, funcție ocupată de Katalin Szili, un cunoscut om politic ungar, fost președinte al Parlamentului ungar.Publicația atrage atenția că, pusă în contextul Centenarului, al backgroundului politic și al recentelor încercări de destabilizare a statelor europene prin diferite forme de autonomie, recenta declarație de la Cluj-Napoca a liderilor maghiari pare a fi parte dintr-un război hibrid la adresa României.
Niște partide etnice, profund neconstituționale, au adoptat o declarație comună care statuează autonomia teritorială ca program politic, un gest la fel de neconstituțional. Interesant este ales momentul, reuniunea maghiară de la Cluj Napoca s-a făcut la începutul anului când România aniversează Centenarul Marii Uniri. Nu îți trebuie prea multă imaginație ca să realizezi că Ungaria, prin organizațiile pe care le finanțează cu zeci de milioane de euro pe an, vrea să saboteze, pe cât posibil, manifestările Centenarului.
De fapt, nu ai cum să spui că Ungaria nu este implicată, coordonatorul autonomiei teritoriale de la Budapesta vede această politică centrată pe granițele etnice, mai exact coordonează procesul automist din țările limitrofe vecinului nostru de la apus. Astfel, 2 state membre NATO-România și Slovacia-și unul care bătea la aceste porți înainte de ”hăcuirea” rusească sunt la mâna Ungariei și, cel mai probabil, Rusiei.
De ce nu reacționează nici Uniunea Europeană și nici americanii la campaniile anticonstituționale pe seama autonomiei teritoriale duse de Ungaria și Viktor Orban? Inclusiv, oficializarea cu înaltul funcționar pe problematica autonomiei era suficientă pentru o intervenție hotărâtă a Europei democratice dar acest lucru nu se întâmplă iar clasa politică românească, în ansamblul ei, pare că se teme de anumite gesturi care nu ar însemna decât respectarea legii.
Dacă concepțiile autonomiste au fost promovate până acum în mod distinct și cu mijloace și programe diferite, cu moderație sau prin declarații belicoase de formațiunile politice maghiare din România, acum avem o ”unificare” la dictatul Budapestei, de unde vin banii. Moderații din UDMR și-au dat mâna cu radicalii din celelalte partide pentru că au venit banii,  Budapesta a alocat 100 milioane de euro pentru organizațiile și bisericile maghiare din România, cel mai probabil pentru a-și securiza voturile la alegerile generale din aprilie 2018.
România va trebui să gestioneze cu atenție problema autonomiei maghiare pe criterii etnice, politicieni și autorități să nu uite de interesul național și de faptul că strămoșii ne-au lăsat o țară pe care nu o putem negocia sau pierde în jocul politic internațional.