EVENIMENT Cartea ”Gorjul și Revoluția maghiară din 1956”


carte-nichifor

A văzut de curând lumina tiparului și se află în librării o nouă carte sub semnătura prestigioasă a istoricului Gheorghe Nichifor, lucrarea ”GORJUL ȘI REVOLUȚIA MAGHIARĂ DIN 1956”. Este de fapt un eveniment istoriografic la nivel județean, Gheorghe Nichifor încercând să informeze publicul despre cele întâmplate acum 60 de ani, inclusiv pe meleaguri gorjene. Cum spune și autorul, vorbim de ”un omagiu adus tinerilor curajoși din octombrie-noiembrie 1956, ce și-au periclitat viața și cariera pentru eliminarea din spațiul public românesc a experimentelor străine totalitare”.

Gheorghe Nichifor este la acest moment una dintre cele mai importante voci ale istoriografiei românești, opera sa acoperind pe lângă personalități și evenimente cu reverberații gorjene și teme cu impact național. Așa s-a născut și proiectul legat de Revoluția maghiară din 1956, eveniment petrecut chiar în anul nașterii a distinsului autor. Pentru cei care urmăresc cu atenție istoriografia gorjeană să mai spunem că reputatul istoric gorjean a marcat cei 60 de ani de viață și cu o altă lucrare de mari dimensiuni intitulată CONTRIBUȚII LA O POSIBILĂ BIBLIOGRAFIE ISTORICĂ A GORJULUI, o carte  impresionantă care adună între coperțile acesteia  mai tot ce s-a scris în Gorj, pe plan local, și despre Gorj, pe plan național, cu privire la faptele, evenimentele, oamenii, civilizația și spiritualitatea acestuia.

1956, anul schimbării

Revenind la cartea dedicată anului 1956, reținem că autorul acoperă istoriografic toate fațetele evenimentului: Cap. I: Evenimentele din țara vecină; Cap. II Poziția României față de Revoluția maghiară: Cap. III Atitudinea societății civile din România; Cap. IV Realități gorjene în anul 1956; Cap. V Stări de spirit ale locuitorilor gorjeni în legătură cu evenimentele din toamna anului 1956 ș.a. Cititorul este purtat prin vâltoarea evenimentelor din acei ani dar este adus în prezent prin intermediul supraviețuitorilor revoltelor studențești din România.
Aflăm astfel că Revoluţia maghiară din 1956 a avut un ecou extraordinar şi în România. În Cluj-Napoca şi în Timişoara au izbucnit mişcări studenţeşti. Printre revendicările studenţilor se numărau eliminarea obligativităţii învăţării limbii ruse şi renunţarea la „raţionalizarea” alimentelor. Sute de studenţi au fost arestaţi şi închişi. La mişcările studenţeşti au participat deopotrivă tineri români şi maghiari, o situație care merită subliniată. Cât despre Imre Nagy,  conducătorul Revoluţiei din 1956, să reținem că este considerat drept un adevărat erou naţional în Ungaria. Acesta  a condus Revoluţia anticomunistă din 1956, deşi provenea tocmai din rândurile Partidului Comunist. Imre Nagy, care a fost arestat de sovietici după înăbuşirea Revoluţiei, a fost adus ca deţinut în România şi ţinut prizonier la Snagov. Ulterior, el a fost trimis înapoi în Ungaria, unde a fost executat după un simulacru de proces.

Gorjenii și evenimentele din 1956

Gheorghe Nichifor reușește să ne aducă în față mărturiile unor gorjeni care s-au aflat în vâltoarea evenimentelor din 1956. Amintim aici mărturiile inedite ale profesorului Emilian Semenescu, fost student la Timișoara în vremea respectivă. Coleg de cancelarie la CNET cu autorul cărții pentru o vreme, profesorul Semenescu relatează lucruri foarte interesante. Și Octavian Vulpe, gorjean prin adopție, are mărturii interesante despre perioada petrecută ca student la Medicină la Timișoara acum 60 de ani.Medicul gorjean a fost închis mai mulți ani pentru participarea la evenimente.

Autorul reușește să pună față în față două realități, una cea a luptei antisovietice și pentru drepturi și libertăți, alta a populației simple  care a fost ținută de autorități departe de cele întâmplate și la nivel de informație. Autorul subliniază chiar acest lucru ”Locuitorii satelor (orientați” către forme asociative de tip sovietic), muncitorii(din ce în ce mai numeroși din cauza investițiilor ce se fac cu exploatarea bogatelor resurse naturale), intelectualii(angajați în efortul propagandei comuniste de a schimba fundamental vechea concepție de sorginte ”burghezo-moșierească”), alte categorii sociale, vor fi de acord, la cote diferite, cu apelul „patriotic” al reprezentanților regimului comunist de a fi constructori ai socialismului.”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s