~ Criza muşcă în fiecare zi din salariile românilor ~

            Personalul nedidactic din învăţământul românesc care asigură buna desfăşurare a procesului didactic în condiţii normale de curăţenie, de întreţinere a utilităţilor şcolare, nu are aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membrii de sindicat din învăţământ.

            Ei sunt trataţi ca şi cum ar fi personal second hand sau ca şi cum au fost cândva iobagii pe moşiile de demult.

            Ei au un singur drept: să muncească cât de mult şi pentru bani puţini!

În şcoală, un cadru didactic are datoria să educe şi să instruiască copiii, dar fără ca femeia de serviciu să măture clasa, să şteargă praful, să spele WC-urile, fără ca mecanicul să repare băncile sau uşile, fără ca electricianul să schimbe becurile şi să asigure iluminatul, fără ca fochistul să asigure căldura în şcoală şi fără de care aceştia nu pot să-şi desfăşoare orele.

Îngrijitoarele din creşă şi grădiniţele cu program prelungit sunt dădace, întreţin curăţenia, preiau dimineaţa copiii, ajută la servirea mesei, spală vasele după masa de dimineaţa şi de prânz, supraveghează copiii, îi spală şi merg cu ei la toaletă, le aranjează  paturile şi îi pregătesc de somn. Să nu uităm că ei au fost folosiţi ca monedă de schimb acum câţiva ani pentru creşterile salariale ale personalului didactic şi didactic auxiliar, adică s-a acceptat creşteri salariale, prin  reducerea  numărului de posturi nedidactice  iar  prin blocarea posturilor devenite vacante şi blocate, gradul de solicitare al acestor persoane a crescut.

Acestora le este imposibil să efectueze curăţenia şi să igienizeze sălile de clasă prin dublarea sau triplarea spaţiului aferent pentru o normă.

Paznicii au fost obligaţi pentru a-şi menţine locurile de muncă, să se califice în centralişti/fochişti sau invers. Electricianul este şi mecanic şi instalator, de toate!

La ora actuală, în învăţământ există personal didactic auxiliar cu studii medii, cu un salariu de 1200-1500 lei, iar personal nedidactic cu  şcoală profesională şi liceu industrial, cu 30 de ani vechime, cu salariu de 500-750 lei.

Dorim drepturi egale pentru toţi membrii de sindicat.

Trebuie să dăm dovadă de respect pentru colegii noştri alături de care muncim. Fără aportul lor, cadrele didactice nu-şi pot desfăşura activitatea instructiv-educativă.

Aceştia nu doresc salarii mai mari decât profesorii, dar doresc:

–          decontarea navetei;

–          spor de fidelitate şi de stabilitate;

–          spor de praf şi muncă în condiţii penibile;

–          scutirea de taxe la înscrierea în învăţământul superior pentru copiii  lor;

–          scutirea de plată a cazării în cămine şi cămine studenţeşti a copiilor lor;

–          plata orelor suplimentare;

–          plata orelor lucrate sâmbăta şi duminica şi în sărbători legale (dublu);

–          un salariu decent, în funcţie de munca prestată, comparativ cu omologii lor din alte sectoare de activitate.

În susţinerea celor de mai sus, USLI Gorj a demarat o acţiune de strângere a petiţiilor individuale care vor fi centralizate şi înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale şi Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

De asemenea, USLI Gorj va depune petiţii la Instituţia Prefectului Gorj şi la organizaţiile politice reprezentative în Parlament.

Constantin Huică