PERSONALITĂȚI ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI GORJEAN: Alexandru Ștefulescu(1856-1910)


Una dintre cele mai importante personalități ale învățământului gorjean, Alexandru Ștefulescu era socotit de Iuliu Moisil drept ”sufletul mișcării istorice din Gorj”. Deloc întâmplător, peste ani cea mai importantă carte despre Alexandru Ștefulescu a fost scrisă de istoricul Gheorghe Nichifor(”Alexandru Ștefulescu-un destin în slujba istoriei”), președintele Societății de Științe Istorice, filiala Gorj.

Alexandru Ştefulescu „s-a născut la anul 1856, în luna martie, ziua 24” la Tg-Jiu, în familia preotului Constantin Ştefulescu, mama numindu-se Elena. Reperele biografice  ale vieţii sale sunt prezentate şi în documentul cu nr. 226 din 27 octombrie 1910: „Act de moarte al domnului Alexandru Ştefulescu în etate de ani 55, de profesiune institutor, domiciliat şi născut în comuna Târgu‑Jiu, căsătorit cu doamna Ana Ştefulescu – mort la 26 ale curentei luni, la orele 6  ante meridiane, în casa din strada General Tell, no. 11. Martori au fost… . Cazul morţii s‑a constatat de noi prin domnul medic verificator M. Cruceanu, care a şi eliberat certificatul cu nr. 128/1910…”.

După terminarea cursurilor Școlii Primare de Băieţi la Tg.-Jiu în iunie 1867,Alexandru Ştefulescu a urmat Seminarul pentru institutori de la Bucureşti . Alexandru Ştefulescu a activat o perioadă ca pedagog la Seminarul Nifon din Bucureşti, iar în martie 1877 se afla la Liceul din Bârlad. La 21 decembrie 1878 devine institutor titular la Şcoala Primară de Băieţi din Tg.-Jiu, unde a activat până la sfârşitul vieţii, cu o scurtă întrerupere între anii 1900 – 1904, când a fost revizor şcolar. În 1888, Alexandru Ştefulescu a fost  director suplinitor al Şcolii Primare de băieţi din Tg.-Jiu, în acelaşi an fiind inspectat la clasă de către Titu Maiorescu, ministrul Instrucţiunii Publice.  În 1890 a fost ales  director plin al şcolii, pentru ca la 1 aprilie 1892 să demisioneze deoarece Primăria i-a tăiat subvenţia. Revine la post în 1893, activând până la 31 august 1897, când se îmbolnăveşte şi primeşte un concediu de trei ani. În 1898, după câteva luni de concediu a revenit la catedră. În august 1894 revista „Jiul” publica într-una dintre rubricile sale faptul că de mai mulţi ani Alexandru Ştefulescu întreprinsese „studii ştiinţifice asupra judeţului şi în special în ce priveşte bogăţiile arheologice şi istorice din acest colţ al ţării”.

 Referindu-se la înfiinţarea Muzeului de care și-a legat numele în urmă cu mai bine de un secol, Alexandru Ştefulescu afirma în lucrarea ”Istoria Tîrgu-Jiului” că muzeul: „îşi datoreşte începutul unei mici colecţiuni de porunci domneşti, slavone şi româneşti, manuscrise şi fotografii de pe monumentele istorice, monede dace, romane, ale autorului, precum şi colecţiuni de ştiinţe naturale ale domnilor Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici şi Witold Rolla Piekarski”.

La 1 decembrie 1883 se va căsători cu Ana Gheorghiu, fiica negustorului târgujian Petrache Gheorghiu, iar la 12 septembrie 1884 se naşte unicul lor copil, Maria.

 Datorăm istoricului Gheorghe Nichifor  un portret consistent al lui Alexandru Ștefulescu: ”Fiu de preot, cu studii incomplete de teologie şi filologie, Alexandru Ştefulescu este indiscutabil un autodidact. Bun cunoscător de limbi străine, clasice şi moderne, dascăl de vocaţie, puternic angajat în mişcarea de regenerare culturală,  el îşi leagă numele de tot ce înseamnă iniţiativă spirituală pe aceste meleaguri: presă militantă, modernizarea învăţământului, crearea de societăţi culturale, asociaţii, biblioteci, aşezăminte, bănci populare, înfiinţarea Muzeului Gorjului etc. Alexandru Ştefulescu este un prolific publicist, traducător din rusă, franceză, engleză, poloneză, sanscrită, slavă etc. Este preocupat de fotografia-document, arheologie, numismatică, genealogie, paleografie, dar mai presus de toate a rămas prin lucrările de istorie editate”(”Alexandru Ștefulescu-istoricul”-LITUA, 2004).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.