Modelul combinat de predare, la distanță și față în față(hibrid), pe care autoritățile române l-ar putea implementa pentru începutul următorului an școlar, este unul încă slab explorat la nivelul educației preuniversitare, arată Ghidul Comisiei europene referitor la folosirea ”blended learning” pentru 2020-2021. Ghidul insistă asupra faptului că este o zonă insuficient dezvoltată și descrie nu mai puțin de 56 de domenii de acțiune, de la măsuri legislative la pregătirea cadrelor didactice, în care autoritățile și școlile trebuie să ia măsuri pentru a asigura o predare rezonabilă, în care interesele și nevoile școlarului să fie în prim plan.

MEC pare să încline tot mai mult spre sistemul de predare combinat sau “hibrid”, una dintre cele trei opțiuni discutate în prezent de autoritățile de la București în pregătirea următorului an școlar, alături de predarea normală, în instituțiile de învățământ, respectiv predarea online.

În preambul, ghidul Comisiei Europene arată că metoda combinată de predare, la distanță și în școală, oferă noi posibilități de învățare, dar ridică și provocări. Încă dinaintea pandemiei era folosită în anumite medii – universitar, cursuri pentru profesioniști/pentru adulți, predarea în locații izolate. Pentru mediile preuniversitare, există puține precedente, iar cele care au apărut în ultimele luni, în școli care s-au redeschis parțial în unele țări, “pot servi ca sursă de informare pentru școli și sisteme, în privința unei combinații structurate de învățare la școală/la distanță. Totuși, toate acestea sunt încă departe de a oferi abordarea coerentă, dar flexibilă pe care are predarea combinată ar trebui să o reprezinte“, arată documentul CE.

Acesta oferă, pe de o parte, o descriere sumară a tuturor zonelor de acțiune unde autoritățile și sistemele de învățământ ar trebui să intervină pentru a oferi o asemenea structură coerentă și flexibilă, iar pe de altă parte câteva resurse care ar putea servi drept inspirație pentru decidenți.

Raportul insistă, de asemenea, pe diferențele ce trebuie avute în vedere între diversele modele ce pot fi aplicate – în care școala față în față este folosită mai puțin, la fel de mult, sau mai mult decât predarea la distanță/online. Fiecare dintre aceste tipare este mai potrivit pentru o prioritate, o situație sau conjunctură decât altele, arată ghidul CE.

Care sunt cele peste 50 de zone în care este nevoie de acțiune pentru ca predarea combinată să aibă succes

Documentul Comisiei împarte zonele de acțiune în opt mari domenii, pe care le descrie detaliat. Acestea cuprind tot domeniul educațional, de la obiective de curriculum și schimbări legislative la pregătirea profesorilor și mediul cultural al școlilor.

Cele opt domenii, cu zonele de acțiune aferente:

Conducerea instituțiilor de învățământ:

• viziunea comună, cultura școlară bazată pe colaborare, sprijinirea profesorilor în luarea deciziilor, obiective de curriculum, capacitatea de folosire a instrumentelor existente, sprijin dedicat pentru anumiți elevi, sprijin pentru comunitatea școlară, legături cu autoritățile locale și naționale

Legislație pentru sprijinirea deciziilor în educație:

• autorizarea folosirii modelului combinat, prevederi comune pentru tot sistemul educațional, studii de caz, ghiduri, acces la dezvoltare profesională, cerințe legislative asociate, procese de asigurare a calității, coerență cu alte zone educaționale (învățământ profesional, universitar etc).

Managementul predării în școală și la distanță pentru toți elevii:

• orarul școlar, asigurarea accesului la tehnologie, instrumentele digitale propriu-zise, personal tehnic, relația cu părinții, managementul mediilor de învățare, învățământul profesional

Profesorii – rol, competențe și condiții de muncă:

• abordarea predării, mentalitatea, asumarea de riscuri și inovația, evaluarea învățării, sprijinirea elevilor ca indivizi și membri ai comunității, dezvoltare, împărtășirea experiențelor practice, roluri de conducere, rolul în comunitatea largă, profesorii aflați la început de drum, condițiile de muncă

Evaluarea elevilor:

• transparență, echitate, eficiență, familiaritate, regularitate, diversitate, flexibilitate

Bunăstarea personalului școlar și a elevilor:

• cauze pentru anxietate și stres, dezvoltarea unor măsuri de sprijin, dezvoltarea unor competențe, dialogul intrașcolar

Colaborarea și comunitatea școlară:

• menținerea comunicațiilor, colaborarea între profesori, identitatea și sentimentul de apartenență în cazul elevilor, relația cu părinții și familiile, relația cu terți, folosirea site-ului școlar

Asigurarea calității – evaluare și feedback:

• predarea și învățarea în afara școlii, climatul/cultura școlară, administrarea resurselor de personal, monitorizarea practicilor și a noilor evoluții, alți furnizori.

Sursa: edupedu.ro