Concurs Regional de Istorie în memoria lui Dumitru Brezulescu


 

Oraşul Novaci a găzduit în 7 mai 2016 cea de –a XI-a ediţie a Concursului Regional “Dumitru Micu-Popescu”, competiţie ce se adresează liceenilor iubitori de istorie. Competiţia din acest an a fost dedicată lui Dumitru Brezulescu, cea mai mare personalitate din istoria acestei urbe, de la dispariţia căruia se împlineşte un secol în acest an. Premiile, cele mai mari din ţară la nivelul unei asemenea competiţii, au fost oferite de Vlad Antoniade Brezulescu, un urmaş al fondatorului Novaciului modern,  care trăieşte în Elveţia.

 

Începând cu anul 2006 se desfăşoară la Novaci o competiţie şcolară adresată elevilor iubitori de istorie care, în acest an, şi-a derulat ediţia cu numărul XI. Având ca scop promovarea ideilor de competiţie şi performanţă în  studiul  istoriei, stimulând interesul tinerilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru trecutul istoric, ediţia din acest an a fost dedicată marii personalităţi a lui Dumitru Brezulescu. În iulie 2016 se împlinesc 100 de ani de la surprinzătorul său deces la vârsta de 36 de ani, perioadă suficientă pentru măreaţa operă-înfiinţarea celei mai mari bănci populare din România-dar  şi edificarea unor instituţii fundamentale la Novaci ca şcoală, bibliotecă şi capacităţi de industrie mică. Mai mult, este cel care a pus temelia staţiunii Rânca din prezent. Foarte multe informaţii despre Dumitru Brezulescu  şi realizările sale au fost prezentate de elevii participanţi la Concursul Regional de Istorie “Dumitru Micu Popescu”. Reţinem participarea meritorie a elevilor de la Colegiul Naţional “George Coşbuc” din Motru, Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu, Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Tg-Jiu, Colegiul Economic “Ion Mincu” Târgu-Jiu, Palatul Copiilor Târgu-Jiu dar şi a elevilor de la Liceul Teoretic Novaci, gazda acestei competiţii.

 

Ediţia a XI-a

Aflat în Calendarul Activităţilor Regionale şi Interjudeţene 2016, Concursul de Istorie “Dumitru Micu-Popescu” este organizat în fiecare an de Liceul Teoretic Novaci în colaborare cu familia regretatului om de cultură Dumitru Micu-Popescu, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice, Obştea “Banca Gilort”, Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj şi săptămânalul ” Vertical”. Premiile au fost oferite de Vlad Antoniade Brezulescu, urmaş al lui Dumitru Brezulescu, tema din acest a concursului.
Aşa cum se cunoaşte de mulţi ani, Concursul se adresează elevilor din clasele IX-XII. Fiecare liceu participă cu un echipaj constituit efectiv din 3 elevi ai aceluiaşi an de studiu sau din ani de studiu diferiţi.
Concursul cuprinde 3 probe: întocmirea unei lucrări din tematica propusă de maximum 15 pagini cu aparat critic, bibliografie şi anexe, prezentarea lucrării de fiecare echipaj înscris în concurs (prezentare în Power Point). A treia probă constă în 10 de întrebări grilă (itemi obiectivi şi semiobiectivi) formulate din bibliografia recomandată.

Premiile oferite în acest an au fost cele mai mari de la înfiinţarea competiţiei şcolare, locul I a putut pleca acasă cu 350 de euro, locul II cu 250 de euro, locul III cu 150 de euro iar cei cu menţiuni au avut premii de 50 de euro. Juriul care a deliberat asupra prestaţiei elevilor participanţi a fost coordonat de profesorul Cristian Ciobanu-inspector şcolar de specialitate şi a mai avut în componenţă pe Gheorghe Fârlan-preşedintele Obştii “Banca Gilortul”, Marcela Mrejeru-director Colegiul Tehnic “Henri Coandă” Târgu-Jiu, Marius Staicu-inspector şcolar, Cristian Grecoiu-Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Dorel Şorop-reprezentant SSIR-filiala Gorj, Cornel Şomîcu-directorul săptămânalului “Vertical” ş.a. Preşedintele de onoare al Concursului a fost prof. Rodica Popescu-soţia marelui dispărut.

După cum anunţa cu acest prilej Dumitru Leuştean, primarul oraşului Novaci, începând din anul 2017 se doreşte ca această competiţie să capete caracter naţional iar toţi concurenţii să aibă posibilitatea să rămână la Novaci mai multe zile.
Rezultate

 

Echipajele intrate în Concurs au arătat o solidă pregătire pe tematica Dumitru Brezulescu, atât referatele cât şi susţinerile fiind extrem de bine argumentate. Până la urmă, în urma deliberărilor, câştigătorii Concursului de la Novaci au fost: premiul I-Liceul Teoretic Novaci: premiul II-Colegiul Naţional “George Coşbuc” Motru, premiul III-Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru” şi  patru menţiuni: Colegiul Economic “Virgil Madgearu”, Palatul Copiilor Târgu-Jiu I, Colegiul Tehnic “Ion Mincu” Tg-Jiu, Palatul Copiilor Târgu-Jiu II.

 

Brezulescu, 100 de ani de la dispariţie

 

„Iubitor de ţară şi de ţărani” spunea Nicolae Iorga despre  Dumitru Brezulescu, omul care, în 1902,  a reuşit să pună bazele unui  proiect al celei mai mari banci populare  a României interbelice. Din banii strânşi la început s-a cumpărat pământ, pentru împroprietărirea ciobanilor de sub munte, apoi s-au construit o hidrocentrală, la Novaci, şi primele cinci cabane din viitoarea staţiune Rânca.

Deşi a trăit doar 36 de ani, existenţa lui Brezulescu a marcat istoria aşezării. După şcoala primară, în Novaci, şi gimnaziul în Târgu Jiu, băiatul ajunge la un liceu din Drobeta Turnu-Severin. La o serbare a elevilor din toată ţara, organizată în Bucureşti, la Ateneul Român, Brezulescu este ales, din partea şcolii sale, să ţină o cuvântare în faţa regelui Carol I. A smuls ropote de aplauze. Regele a vrut să-l cunoască, felicitându-l pentru talentul său oratoric. Dumitru va urma cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, după care va pleca la Sorbona pentru doctorat. Pe parcursul studenţiei bucureştene face cunoştinţă cu Spiru Haret, care îl va susţine, din poziţia sa în stat, în ceea ce tânărul dorea să facă în Gorjul natal – o bancă populară. Era în acea perioadă o mare problemă pentru ţăranii care doreau să-şi dezvolte gospodăriile.

Încă student, la numai 22 de ani, Brezulescu organizează în Novaci, în ziua de 6 ianuarie 1902, o adunare populară, sprijinit de primarul localităţii, Ion Prătăşescu, şi de un localnic înstărit: Fane Bocşa. Iată câteva dintre cuvintele pe care tânărul le-a rostit atunci mulţimii: „Nu aşteptaţi mila adesea necurată şi mereu înjositoare, de la alţii”.

Câteva zile după aceea, pe 13 ianuarie, Ministerul Instrucţiunii Publice dă cale liberă tânărului să organizeze ceea ce urma să se numească Banca Populară „Gilortul”. Primul sediu al băncii a fost în cancelaria şcolii din Novaci. S-a pornit cu un capital social de 72 de lei. După numai un an, s-au strâns 16.000 de lei de la 230 de depunători, iar în 1908 existau 1.612 membri şi un capital de 10 milioane de lei, fiind considerată cea mai puternică bancă populară din România acelor vremuri. Din fondurile  băncii s-au cumpărat rase superioare de animale. A fost achiziţionată moşia Vlădoianu, pământul fiind împărţit sătenilor, care au fost împroprietăriţi.Au fost achiziţionate  – joagăre şi circulare – pentru exploatarea lemnului. S-a făcut o bibliotecă în Novaci, cu 2.000 de volume, iar tinerii cu perspectivă primeau burse de studii.

Tot lui Brezulescu i se datorează proiectele legate de Rânca şi Transalpina, puse în practică de urmaşi.

DSC00290 DSC00283 DSC00284 DSC00286 DSC00271 DSC00280 DSC00208 DSC00226

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s