Alexandru Ştefulescu, o stea pe Aleea Nemuritorilor din Târgu-Jiu


NichiforO nouă stea a fost inaugurată, joi, pe Aleea Nemuritorilor din centrul municipiului Târgu-Jiu. Distincția poartă numele istoricului și fondatorului Muzeului Judeţean Gorj, Alexandru Ștefulescu.  

 

Aleea Nemuritorilor a fost inaugurată în 2012, prin dezvelirea stelei marelui sculptor Constantin Brâncuşi. De-a lungul anilor, au mai fost adăugate stele ale unor mari personalități din Gorj, oameni care au marcat istoria acestor meleaguri: Constantin Brâncuşi, Sergiu Nicolaescu, poetul Tudor Arghezi, Ecaterina Teodoroiu sau actriţa Elvira Godeanu.Autorităţile gorjene au onorat acest eveniment, despre Alexandru ştefulescu a vorbit Gheorghe Nichifor, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.

Alexandru Ştefulescu în memoria gorjenilor

Despre istoricul gorjean se pot spune foarte multe lucruri, publicist şi traducător, istoric dar cu solide cunoştinţe de arheologie, paleografie, numismatică şi chiar de fotografie. Alexandru Ştefulescu a lăsat în urma lui 16 cărţi şi peste 100 de articole, după estimarea profesorului Gheorghe Nichifor.

Înainte de a ne referi la marile sale cărţi, unele neegalate până astăzi, amintim despre contribuţia sa publicistică absolut meritorie. În revista „Jiul” a avut o rubrică care se intitula „Documente inedite privitoare la judeţul Gorjiu”. În 1898 începea colaborarea la „Şezătoarea săteanului” unde a coordonat rubrica „Din istoria Gorjului”. În publicaţia „Amicului Poporului” a avut o rubrică care era denumită „Arhiva istorică a Gorjului”.

Cu siguranţă, lucrările lui de istorie l-au păstrat în memoria gorjenilor. A început cu „Mânăstirea Tismana” în 1896, publicată la Târgu-Jiu şi reeditată şi adăugită în 1903 şi 1909 în apariţii la Bucureşti. La începutul secolului trecut vedea pentru prima data lumina tiparului „Gorjul istoric şi pitoresc”, singura lucrare a lui Ştefulescu reeditată după 1989.

În 1906 apărea „Polovragii”, monografie a localităţii şi mânăstirii cu acest nume. Şi tot în acelaşi an la Târgu-Jiu vedea lumina tiparului monografia „Strâmba”. Revenind la „Polovragii”, Ştefulescu a lăsat şi o micromonografie despre mânăstirea Polovragi şi celebra teorie că muntele sfânt al dacilor-Kogaionul-s-ar fi aflat în zonă.

Pentru anul 1906 mai reţinem o lucrare foarte importantă, „Istoria Târgu-Jiului”. Această carte continua o apariţie mai veche „Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului”(1899) şi aduce, pentru prima dată, o prezentare cât mai completă a trecutului de până atunci a reşedinţei Gorjului de astăzi.

În 1907 a văzut lumina tiparului lucrarea „Din trecutul Gorjului”, cu scopul declarat de a prezenta istoria unor aşezări dispărute de pe meleagurile judeţului. Alexandru Ştefulescu va identifica peste 60 de asemenea aşezări în judeţul Gorj.

Tot în timpul vieţii a publicat volumul „Documente slavo-române relative la Gorj(1406-1465), întreprindere ce probabil ar fi continuat dacă Ştefulescu nu s-ar fi stins brusc în 1910. Tot în anul respectiv vor fi editate „Schitul Crasna” la Bucureşti şi „Biserica satului Căleşti” la Târgu-Jiu. După studii amănunţite, Gheorghe Nichifor pomeneşte şi alte lucrări care ar fi fost scrise de Ştefulescu: „Lainici”, „Istoria sacră”, „Mânăstirea Govora”(neterminată) ş.a.

 

Recunoaşterea contemporanilor

Cu toate că preocupările sale istoriografice au avut în atenţie în special Gorjul, Ştefulescu nu a fost un istoric local iar recunoaşterea sa a mers până la cele mai înalte structuri ale Academiei Române. Nu doar că a fost cunoscut şi apreciat de Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Nicolae Densuşianu ş.a., dar cărţile sale au fost cunoscute şi apreciate de aceştia. Remarcăm faptul că Academia Română a reţinut în vederea premierii lucrările: „Mânăstirea Tismana”, „Gorjul istoric şi pitoresc” şi „Istoria Târgu-Jiului”.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s