DIDACTICA Sistemul metodelor de învățământ


 

pro-4

 Metodologia didactică formează un sistem mai mult sau mai puţin coerent, realizat prin stratificarea şi cumularea mai multor metode, atât pe axa evoluţiei istorice, cât şi pe plan sincronic, metode care se corelează, se prelungesc unele în altele şi se completează reciproc.

Clasificarea metodelor didactice este încă o problem controversată, atât în legătură cu stabilirea criteriilor clasificării, cât şi în raport cu apartenenţa metodelor la anumite clase, problematica taxonomiei rămâne încă deschisă. Se poate face observaţia conform căreia există simultan mai multe clasificări ce pot fi destul de operante în circumstanţe bine stabilite, dar criteriile de clasificare nu sunt absolute, iar încadrarea unei metode într-o anumită clasă este relativă. O metodă aşa-zis tradiţională poate evolua spre modernitate în măsura în care secvenţele procedurale care o compun îngăduie restructurări inedited sau atunci când circumstanţele de aplicare a acelei metode sunt cu totul noi. Dar şi unele metode – aşa-zis moderne – pot conţine secvenţe destul de tradiţionale sau descoperim că variante ale metodei în discuţie erau de mult cunoscute şi aplicate.        

Clasificările posibile ale metodelor pot fi realizate şi după criteri subsecvente astfel: 

 a.  din punct de vedere istoric :

    metode tradiţionale, clasice (expunerea, conversaţia, exerciţiul etc.);

    metode moderne, de dată mai recentă (algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, instruirea programată etc).

b.   în funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate:

    metode generale (expunerea, prelegerea, conversaţia, cursul magistral etc.);

    metode particulare sau speciale (restrânse la predarea unor discipline de învăţământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucţiei şi educaţiei, cum ar fi exerciţiul moral sau exemplul, în cazul educaţiei morale).

 c.   pornind de la modalitatea principală de prezentare a cunoştinţelor :

    metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit;

  metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realităţii sau a substitutelor acestora.

d.   după gradul de angajare a elevilor la lecţie:

    metode expositive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultare pasivă;

     metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realităţii.

e.   după funcţia didactică principală :

    cu funcţia principală de predare şi comunicare ;

    cu funcţia principală de fixare şi consolidare ;

    cu funcţia principală de verificare şi apreciere ale rezultatelor muncii.

f.    în funcţie de modul de administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită:

    metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, construite dinainte;

    metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme.

 g.   după forma de organizare a muncii:

    metode individuale, pentru fiecare elev în parte ;

·  metode de predare-învăţare în grupuri (de nivel sau omogene şi pe grupe eterogene) ;

    metode frontale, cu întreaga clasă;

    metode combinate, prin alternări între variantele de mai sus.

h. în funcţie de axa învăţare mecanică (prin receptare) – învăţare conştientă (prin descoperire):

    metode bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, demonstraţia cu caracter expozitiv);

   metode care aparţin preponderant descoperirii dirijate (conversaţia euristică, observaţia dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.);

    metode de descoperire propriu-zisă (observarea independentă, exerciţiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming-ul etc.)

i.   după sorgintea schimbării produse la elevi:

    metode heterostructurante (transformarea se produce prin altul, ca în cazul expunerii, conversaţiei, studiului de caz, problematizării etc.);

     metode autostructurante (individul se transformă prin sine, ca în situaţia unor metode de tipul descoperirii, observaţiei, exerciţiului etc.)

 

 

Prof. Înv. Primar: Preoteșescu Elena

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s