Peste 150 de elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești, la care s-au adăugat profesori și elevi de la Școala Gimnazială Telești, Școala Gimnazială Dănești, Școala Gimnazială ”Ion Popescu Voitești” Bălănești, Școlile Gimnaziale ”Constantin Brâncuși” și ”Gheorghe Tătărăscu” din Târgu-Jiu, au derulat în aceste zile Proiectul Educațional Județean ”Unirea Principatelor, primul pas spre România Mare”. Manifestările dedicate Unirii Principatelor au constituit debutul unor acțiuni culturale de mare anvergură care se vor derula în comuna Bălești pe tot parcursul anului și dedicate celebrării Centenarului României Mari.

Elevi, cadre didactice, părinți, specialiști în istorie și invitați și-au dat mâna în această săptămână pentru a participa la activitățile Proiectului Educațional ”Unirea Principatelor, primul pas spre România Mare”. Promotorul activității este Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” din localitate în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Bălești, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Palatul Copiilor Târgu-Jiu, Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”-filiala Gorj și Asociația ”Școala Gorjeană”. Manifestarea a fost cuprinsă în calendarul de activități al Societății de Științe Istorice, filiala Gorj, pentru Centenar.

Concurs de istorie

Elevii de la mai multe școli- Școala Gimnazială Telești, Școala Gimnazială Dănești, Școala Gimnazială ”Ion Popescu Voitești” Bălănești, Școlile Gimnaziale ”Constantin Brâncuși” și ”Gheorghe Tătărăscu” din Târgu-Jiu și Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”-s-au întrecut într-un concurs cu tematica evenimentului. Așa cum remarca profesorul Ion Elena-Palatul Copiilor Târgu-Jiu- membru al juriului, elevii s-au dovedit foarte bine pregătiți, cei din Telești primind și cununa cu lauri.
Profesorul Albinel Firescu s-a declarat foarte încântat de activitate și a remarcat obiectivul unor astfel de acțiuni, conștientizarea rolului Marii Uniri în evoluția României Contemporane, în special Unirea Principatelor ca primă etapă și obligatorie în marele obiectiv national.

Lecția de istorie
Au ținut alocuțiuni în fața elevilor: prof. dr. Gheorghe Nichifor-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj; prof. dr. Albinel Firescu-Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, prof. Ion Hobeanu-Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, jr. Mădălin Ungureanu-primar comuna Bălești și Cornel Șomîcu, director Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești.
Intervențiile au vizat importanța evenimentului dar și contribuțiile gorjenilor la acesta. Astfel, revoluționarii pașoptiști Gheorghe Magheru și Christian Tell au jucat un rol important în procesul de unificare a Principatelor Române în 1859. Cei doi gorjeni îl vor alege ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza în Muntenia. Cei doi au făcut parte din Adunarea Ad-Hoc a Munteniei care a decis în toamna anului 1857 că românii doresc Unirea Principatelor sub un domnitor străin.

Două dintre personalitățile cele mai importante ale țării în secolul al XIX-lea, Gheorghe Magheru (1804-1880) și Christian Tell (1808-1884), au avut origini gorjene. Cei doi au fost implicați în poziții de vârf în Revoluția și guvernarea pașoptistă, au stat în exil departe de țară circa 9 ani iar apoi au făcut parte din Adunarea ad-hoc a Munteniei sau l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza, din adunările celor două Principate. Dacă alegerea lui A.I. Cuza în Moldova la 5 ianuarie 1859 a fost lipsită de peripeții, nu la fel au stat lucrurile și la București.
Inițial, pe 23 ianuarie 1859, mii de oameni, mobilizaţi de „căuzaşi” au început să pună presiune pe deputații conservatori. Deputaţii unionişti, reuniţi la Hotel Concordia, încearcă să-şi stabilească un candidat la domnia Ţării Româneşti. Dimitrie Ghica a fost cel care a fost reținut de istorie că a propus alegerea lui Al. Ioan Cuza şi, după lungi discuţii, la ora două noaptea propunerea întruneşte adeziunea unanimă. În dimineaţa următoare, pe 24 ianuarie 1859, această hotărâre este anunţată de Vasile Boerescu deputaţilor majorităţii, într-o şedinţă secretă cerută preşedintelui Adunării. În urma şedinţei şi sub presiunea populaţiei, deputaţii conservatori semnează un act prin care se angajau să-l voteze pe A. I. Cuza.
Ziua de 24 ianuarie a fost fără istoric, după cum aflăm din relatările vremii: „se procedează, prin apel nominal şi vot secret, la alegerea domnului. Se deschide scrutinul şi, după citirea biletelor, Prea Sfinţia Sa, Părintele Mitropolit, prezidentul Adunării, proclamă că s-a ales Domnul Ţării Româneşti, cu unanimitatea voturilor exprimate, adică 64, prinţul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza”.