Sindicatele din învățământ cer sprijinul președintelui Johannis


constantin-huicaFederaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită sprijinul preşedintelui României, Klaus Iohannis, în găsirea, împreună, de soluţii, pentru rezolvarea problemelor din învăţământul preuniversitar. Într-un comunicat FSLI, se arată că, sistemul de educaţie din România este subfinanţat constant, contrar prevederilor legale naţionale şi sub alocările din UE, care sunt în medie de 5,2% din PIB.

”Analiza anuală a Comisiei Europene, dată recent publicităţii, scoate în evidenţă un lucru grav. În timp ce PIB-ul României a crescut cu 10% din anul 2007 până în prezent, investiţiile în educaţie au scăzut în perioada 2007 – 2012 cu 40%, ceea ce demonstrează că cei care au guvernat în această perioadă au dat dovadă de iresponsabilitate (…) Un studiu al UNICEF apărut recent arată că, dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6% din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7 – 2.95% în perioada 2015 – 2025, în loc de 2% în prezent, potrivit datelor oficiale. De asemenea, se estimează că nerealizarea investiţiei de minimum 6% din PIB pentru educaţie ar duce la scăderea PIB-ului cu 12 – 17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 7 – 9% din PIB-ul anului 2015”, se arată în scrisoarea adresată preşedintelui României.

În documentul citat se face referire, totodată, la salarizarea nemotivantă a personalului din învăţământ, politizarea învăţământului preuniversitar, neconcordanţa cu realităţile din piaţa muncii a arhitecturii curriculare şi birocratizarea excesivă a sistemului de învăţământ. ”Trebuie să transformăm cercul vicios al investiţiilor insuficiente în educaţie, într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai mulţi bani pentru bugetul de stat”, se arată în scrisoarea FSLI.

Potrivit FSLI, în România, salariul mediu orar din sistemul de educaţie este de 13 lei brut (2,92 euro) şi 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant câştigă 7,08 lei pe oră brut (1,59 euro), iar un profesor cu gradul I şi vechime de 25 de ani câştigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro). Astfel, în România, un profesor câştigă într-o lună cam tot atât cât câştigă un profesor din Luxemburg în patru ore sau cât unul din Polonia în 14 ore.

”Salariile mizere din educaţie nu fac altceva decât să alunge spre alte domenii tinerii performanţi, ceea ce conduce la scăderea constantă a numărului adevăraţilor dascăli, locul lor fiind luat, de cele mai multe ori, de pseudo- profesori. Chiar dacă, prin Acordul semnat în data de 27 octombrie 2014 cu Guvernul României, acesta se angajează, printre altele, să majoreze salariile personalului didactic cu 34% până în anul 2017, este puţin probabil ca tinerii cu vocaţie pentru meseria de dascăl să dea năvală către acest sector, deoarece şi cu această majorare salariile ar fi tot nesimţit de mici”, se arată în scrisoare. Totodată, în documentul FSLI se atrage atenţia asupra discrepanţelor apărute după majorarea salariului minim pe economie.

”Dacă la data de 1 ianuarie 2009 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată era de 600 de lei, la data de 1 ianuarie 2015 acesta a ajuns la 975 de lei. În condiţiile în care a avut loc o creştere a salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, restul salariilor personalului bugetar, categorie în care este inclus şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar de stat, care depăşeau nivelul acestui salariu minim brut au rămas nemodificate. Astfel, treptat, nu a mai existat niciun fel de diferenţiere din punct de vedere salarial între personalul nou angajat, care nu beneficiază de spor de vechime, şi salariaţii care beneficiau de sporul de vechime în muncă, corespunzător tranşelor de vechime. Aplatizarea salarizării a avut la bază şi introducerea sporului de vechime în muncă în salariul de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2010”, se arată în scrisoare.

Totodată, FSLI reclamă politizarea sistemului, apreciind că, în majoritatea cazurilor, ”singurul criteriu pentru ocuparea funcţiilor de directori este apartenenţa la unul dintre partidele aflate la guvernare. De asemenea, FSLI consideră că trebuie regândite programele şcolare şi sistemul de evaluare la toate nivelurile, cu accent pe latura formativă şi nu ainformativă a elevilor. FSLI reclamă şi birocratizarea excesivă, ce a făcut ca, la nivelul instituţiilor de învăţământ, să fie constituite peste 40 de comisii din care personalul didactic trebuie să facă parte şi să întocmească documente şi evidenţe, ”majoritatea fără nicio însemnătate şi utilitate”, care îngreunează activitatea didactică, în detrimentul actului educaţional.

”Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că subfinanţarea cronică a educaţiei, dar şi salariile umilitoare din acest sector de activitate, sunt un atentat la siguranţa naţională, în condiţiile în care de acest domeniu fundamental depinde poziţia pe care România o va ocupa în viitor, într-o lume tot mai globalizată, aflată într-o permanentă schimbare”, se arată în scrisoarea adresată preşedintelui Klaus Iohannis.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s