Lecţie de istorie despre Tudor Vladimirescu la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş”


 

DSC00015 DSC00001 DSC00003 DSC00010 DSC00011
În săptămâna 18-22 ianuarie 2016, catedra de istorie a Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” Ceauru în colaborare cu mai multe instituţii de cultură-Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Gheorghe Magheru”, Asociaţia ŞCOALA GORJEANĂ-şi instituţii de învăţământ, ISJ Gorj, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Şcoala Gimnazială Arcani, Şcoala Gimnazială Dăneşti, a derulat Proiectul educaţional judeţean „195 de ani de la Revoluţia de la 1821”, manifestare aflată în Calendarul Judeţean al Activităţilor Extraşcolare.

Potrivit organizatorilor, peste 100 de elevi şi 20 de cadre didactice au fost implicate în derularea Proiectului educativ judeţean “195 de ani de la Revoluţia de la 1821”. Printre acţiunile presupuse de acest proiect s-au aflat o sesiune de referate pentru elevi, o expoziţie cu desene tematice, o reuniune festivă dedicată aniversării începutului Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, printre cei care l-au urmat pe marele revoluţionar aflându-se şi locuitori din Băleşti. Au rostit alocuţiuni dedicate evenimentului următoarele personalităţi: Cristina Paula Vasiloiu-director Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Albinel Firescu-şef de secţie Muzeul Judeţean “Alexandru Ştefulescu”, Marcela Mrejeru-director Colegiul Tehnic “Henri Coandă”, Marius Buzera-preşedintele Fundaţiei Cultural-Ştiinţice “Gheorghe Magheru”, Dorel Şorop-Societatea de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj şi Cornel Şomâcu, profesorul de istorie al şcolii şi Ion Mălăescu, consilier local şi profesor pensionar.

Dintre elevi au fost aleşi să prezinte referate Alexandru Ştefan, Alexandra Caragea şi Robert Nicolae, toţi membrii ai Cercului de Istorie “Antonie Mogoş”.
Invitaţii-în special reprezentanţii Arhivelor şi Muzeului Judeţean-au prezentat celor din sală amănunte despre documentele din arhivele gorjene privind pe Tudor Vladimirescu.

Mărturii despre Tudor Vladimirescu

Am putut afla astfel că cea mai mare avere a fost deţinută de Tudor în Cerneţi şi apropierea acestuia. Diata alcătuită în 1812 menţionează via din Poiana Hoţească, cu casele şi cu toate vasele viei din dealul Govorei; moara din Pleşuva, moara cea mare din Severin cu pământul ce este cumpărat, înfundat, precum se cuprinde în zapisul caselor din Cerneţi, precum şi o livadă şi două locuri de casă. Într-o însemnare de avutul răposatului sluger Teodor Vlădimirescu, trimisă de ispravnicul judeţului Mehedinţi în 1824, averea rămasă, evaluată la 6300 de groşi, se compunea dintr-o casă de zid cu grajd şi loc de grădină în Cerneţi, patru locuri de casă într-o mahala, via cu pivniţă, casă, grajd, şopron şi livadă în Poiana Hoţească, moara de pe apa Pleşuva şi 25 de stânjeni de moşie care însă erau revendicaţi de moşnenii din Severin.
Din păcate, nefiind administrată de nici un urmaş, averea strânsă de Tudor s-a împuţinat şi s-a degradat cu timpul. Documentele aflate în depozitele Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, referitoare la bunurile rămase de la Tudor Vladimirescu (Delă în pricina rămasurilor slugerului Theodor Vladimirescu neavînd clironomi să să arate la Stăpînire în soroc de 4 luni a să încredinţa rămasăle din jalba Cernăţenilor), sunt în legătură cu cererea adresată în anul 1831 de către obştea oraşului Cerneţi Marii Vornicii din Lăuntru, căreia i se solicită permisiunea de a lua în stăpânire bunurile rămase de pe urma lui Tudor aflate în degradare, deoarece acesta a murit şi nu are moştenitori.
Urmare a cererii făcute de obştea oraşului Cerneţi, Marea Vornicie înştiinţează toate judeţele, pentru a căuta eventualii moştenitori. În urma corespondenţei ce are loc între Marea Vornicie şi Ocârmuirile din ţară, se stabileşte că singurul moştenitor este nepotul său de frate, fiul vistierului Papa Vladimirescu, Ioan, ale cărui interese erau apărate de mama sa, Bălaşa, şi de soţul acesteia, Dumitrache Golumbeanu. Cei doi refuză să primească moştenirea averii rămase, mai înainte de a se cunoaşte care erau datoriile ce grevau aceste bunuri. De aceea, la începutul anului 1832, prin porunca Marii Vornicii din Lăuntru, se stabileşte un termen de patru luni în decursul căruia cei care dovedeau că au bani de luat de la răposatul sluger, trebuiau să facă dovada cu înscrisuri. Având în vedere jalba lui Pavel Macedonschi, care anunţă că are de recuperat de la moştenitorul lui Tudor Vladimirescu o datorie ce însumează 21.903 lei, la care se vor adăuga şi pretenţiile altor trei creditori, Dumitrache Golumbeanu, în calitate de epitrop al minorului Ioan Vladimirescu, şi mama acestuia, Bălaşa, semnează un act prin care renunţă la moştenire.
Documentele aflate în fondul „Prefectura Judeţului Gorj”, referitoare la bunurile rămase de pe urma lui Tudor, se opresc aici, dar menţionăm că în urma insistenţelor celor care aveau datorii de recuperat, în anul 1837, bunurile rămase de pe urma lui Tudor au fost scoase la mezat, fiind achiziţionate, în 1838, casa şi via, pentru suma de 8802 lei.
În anul 1839 Judecătoria judeţului Mehedinţi hotărăşte ca suma rezultată de pe urma vânzării bunurilor deţinute de Tudor la Cerneţi să fie împărţită între cei patru creditori ai săi.
În anul 1847, ajuns la maturitate, nepotul lui Tudor Vladimirescu, Ioan Vladimirescu, întreprinde demersuri pentru a afla valoarea averii rămase de pe urma unchiului său.
Şi despre statuia lui Tudor Vladimirescu, elevii din Băleşti au putut afla elemente importante. Astfel, în anul 1890 a fost construită clădirea liceului “Tudor Vladimirescu” situată în zona centrală a Tîrgu-Jiului, în apropierea Şcolii Primare de Băieţi.În faţa clădirii liceului “Tudor Vladimirescu” avea să fie amplasată prima statuie din oraşul Tîrgu-Jiu. Ansamblul sculptural turnat din bronz, a fost realizat de către sculptorul gorjean Constantin Bălăcescu.
Turnată într-un atelier din oraşul Milano, statuia lui Tudor Vladimirescu a fost amplasată într-un părculeţ amenajat în faţa intrării principale a liceului “Tudor Vladimirescu” şi în vecinătatea caselor ce au aparţinut pitarului Vasile Moangă, locul unde Tudor Vladimirescu a poposit atunci când s-a aflat la Tîrgu-Jiu, în cursul anului 1821.
Statuia a fost inaugurată în anul 1898, an în care a început şi construcţia unui nou sediu al primăriei oraşului Tîrgu-Jiu. Referitor la amplasarea statuii lui Tudor Vladimirescu în Tîrgu-Jiu, Alexandru Ştefulescu remarca faptul că “tot în 1898 i s-a ridicat o statuie de bronz Domnului Tudor drept recunoştinţă pentru sacrificarea sa eroică pentru naţiune”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s