Infrastructura școlară la ora adevărului, de la școli în trei schimburi la cele închise din cauza lipsei elevilor


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

România oferă un veritabil paradox la nivelul infrastructurii școlare, investițiile făcute haotic au dus la apariția unor spații excedentare în timp ce în alte locuri procesul didactic se face pe două și trei schimburi, se arată într-o versiune preliminară a Proiectului de recomandări pentru Strategia României privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ. Aproximativ 15% din școlile din România funcționează în două schimburi și se înregistrează și licee care funcționează cu trei schimburi.

Specialiștii Băncii Mondiale au constatat că, în general, școlile din România nu sunt supraaglomerate, peste jumătate din ele au chiar spații excedentare în raport cu numărul elevilor înscriși. Cu toate că doar 10% dintre școlile din România sunt supraaglomerate, acest fenomen predomină la orașe  și mai ales în licee. Astfel, din totalul școlilor din mediul urban, 14,5% dispun de o capacitate insuficientă în raport cu numărul elevilor. Paradoxal, datele analizei privind capacitatea școlii evidențiază că puțin peste jumătate(56%) din elevii români învață în școli supraaglomerate sau supradimensionate. Infrastructura de educație din România este inadecvată pentru un număr mare de elevi(peste 1,2 milioane).

Reținem că în general, rezultatele evaluării spațiilor de învățământ evidențiază o capacitate inadecvată a infrastructurii de educație în raport cu evoluțiile demografice. Potrivit rezultatelor analizelor de până acum, 57,8% dintre școli dispun de capacitate excesivă, deservind unul din trei elevi. În același timp, 22% dintre elevi sunt expuși fenomenului de supraaglomerare și capacității insuficiente, limitând astfel procesul didactic. Acești factori sunt importanți în luarea deciziilor privind alocarea fondurilor pentru investițiile în infrastructura de educație. Prioritizarea școlilor supraaglomerate pe baza unui proces decizional multidimensional devine astfel obligatorie.

În viitoarea Strategie privind reabilitarea infrastructurii școlare, trebuie să se țină cont de anumite realități. Astfel, accesul elevilor cu dizabilități fizice este limitat, cel puțin 47% dintre școlile din România nu facilitează accesul persoanelor cu dizabilități fizice. Alt lucru important, în România peste 42% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, iar aproximativ o treime dintre aceste clădiri au fost construite înainte de 1963.

Specialiștii Băncii Mondiale au realizat o evaluare a situației existente privind sursele de încălzire, grupurile sanitare, sistemul de canalizare, sistemul de alimentare cu apă, sistemul de colectare a gunoiului menajer și autorizația sanitară. Aflăm astfel că peste un sfert din școlile din România, cu precădere cele din zonele rurale, utilizează sobele ca principala sursă de încălzire. În ceea ce privește condițiile sanitare, aproximativ 30% dintre școlile din România nu au grupuri sanitare în incinta școlii, situație cu impact asupra unui număr de peste 230 000 de elevi la nivel național. Mai reținem că , aproximativ 10% dintre unitățile de învățământ primar și secundar din România nu au acces la un sistem de canalizare corespunzător iar aproximativ una din șase școli din țara noastră nu are acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă. În plus, un sfert din unitățile de învățământ nu dispun de un serviciu organizat de colectare a deșeurilor iar aproximativ 14% din școlile de la noi funcționează fără autorizație sanitară.

Guvernul României a solicitat anul trecut  asistență tehnică Băncii Mondiale pentru realizarea de investiții strategice în infrastructura de educație. Astfel, Banca Mondială și Ministerul Educației Naționale prin CNDIPT, au semnat un Acord pentru Servicii de Consultanță prin care se va furniza asistență pentru luarea unor decizii informate privind investițiile în infrastructura de educație. Va fi elaborat un proiect de Strategie privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ, punctul de pornire pentru pregătirea ”Strategiei naționale a României privind investițiile în infrastructura unităților de învățământ”.

Se au în vedere trei repere fundamentale: analiza amplă a datelor cantitative și calitative în România, constatări rezultate din cercetări internaționale, principii directoare corelate cu prioritățile naționale și europene. Urmărind cel de-al treilea reper fundamental, se urmărește creșterea participării la toate nivelurile de învățământ, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, creșterea ratei de absolvire, îmbunătățirea tranziției către învățământul superior, creșterea calității și relevanței și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s