Competențe în educație pentru 2020


prof. PEPTAN Anca

Colegiul Tehnic Nr. 2 Târgu-Jiu

Misiunea școlii a fost și trebuie să fie în continuare aceea de a pregăti tânăra generație pentru viitor, a le asigura adolescenților și tinerilor de azi competențele necesare integrării pe piața muncii următorilor 4-5 sau chiar 10 ani. In contextul schimbărilor extrem de rapide ale societății, această misiune devine din ce în ce mai dificilă și presupune noi abordări ale curriculumului școlar, dar în egală măsură și noi abordări ale activităților de orientare și consiliere pentru carieră la nivelul învățământului preuniversitar.

Intr-un studiu prezentat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos se arată ca în 2020 o treime dintre competențele și abilitățile care sunt acum considerate importante pe piața muncii își vor pierde din valoare.

În 2020, A Patra Revoluție Industrială ne va fi adus roboți avansați și vehicule autonome, materiale noi, descoperiri ale biotehnologiei și o mai mare implicare a inteligenței artificiale în viața de zi cu zi. După prima etapă a Revoluției Industriale care a folosit apa și puterea aburului pentru a mecaniza producția, după ce electricitatea a creat producția de masă, iar tehnologia informațiilor a automatizat-o, această a patra etapă e văzută ca o fuziune a tehnologiilor, prin ștergerea granițelor dintre mediul fizic, cel digital și cel biologic. Domenii care sunt acum distincte – precum IT-ul și biotehnologia – se vor unifica, spun specialiștii, iar asta ne va afecta modul în care trăim și muncim.

În următorii ani, milioane de joburi vor dispărea, în unele sectoare vor crește nevoile de muncă, iar posturi care astăzi nici măcar nu există vor deveni ceva firesc. Sunt amenințate mai ales joburile repetitive din domeniul administrativ, în timp ce ingineria și în general slujbele care au legătură cu matematica și computerele vor fi la și mai mare căutare. Nu putem crea programatori în câțiva ani din toți elevii de azi, dar putem încerca să le cultivăm abilități care să le fie de folos. Mai mult de o treime din competenţele necesare unei profesii actuale vor cuprinde aptitudini care nu sunt încă considerate importante la locul de muncă.

Recent, Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat studiul „Viitorul locurilor de muncă” prin care se trage un semnal de alarmă asupra modului în care avansează tehnologia şi explică cum aceste progrese vor forţa piaţa muncii să evolueze.

Studiul arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, iar sarcinile acestora vor fi preluate de roboţi şi maşini automate. De aceea, tinerii care vor să se pregătească pentru meseriile viitorului, trebuie să se adapteze noilor cerinţe şi să-şi dezvolte abilităţile care vor deveni obligatorii la locul de muncă până în 2020.

Pe baza răspunsurilor directorilor de strategie ai unor mari angajatori globali au fost întocmit două liste de abilități cerute de piața muncii în 2015 și respectiv în 2020,

Top 10 abilități în 2015:

1. Rezolvarea problemelor complexe 2. Coordonarea cu alții 3. Managementul oamenilor 4. Gândirea critică 5. Negocierea 6. Controlul calității 7. Orientarea spre servicii 8. Analiza și luarea de decizii 9. Ascultarea activă 10. Creativitatea.

Top 10 abilități în 2020:

1. Rezolvarea problemelor complexe 2. Gândirea critică 3. Creativitatea 4. Managementul oamenilor 5. Coordonarea cu alții 6. Inteligența emoțională 7. Analiza și luarea deciziilor 8. Orientarea spre servicii 9. Negocierea 10. Flexibilitatea gândirii.

Se constată un ascendent clar al nevoii de creativitate, careva deveni una dintre cele mai importante trei abilități solicitate angajaților. Odată cu atacul noilor tehnologii, oamenii de creație vor fi foarte căutați pentru a implementa schimbările survenite, a adapta modul de lucru și, bineînțeles pentru a crea produse și servicii noi.

Gândirea critică tinde să devină abilitatea de bază în orice domeniu.

Capacitatea de a utiliza logica şi raţionamentul pentru a identifica punctele forte şi punctele slabe ale diferitelor soluţii şi abordări este o abilitate care va fi în continuare necesară chiar dacă automatizarea devine din ce în ce mai răspândită.

Activitățile complexe de rezolvare a unor probleme reprezintă principala competență căutată de angajatori pentru următorii ani. 

Chiar şi cu o creştere în prelucrarea electronică a datelor, pentru a se asigura că vor lua cea mai buna decizie, angajații vor fi nevoiți să devină din ce în ce mai abili în ceea ce privește rezolvarea problemelor complexe. Respondenții sondajului WEF au clasat această abilitate pe primul loc în topul cererilor înregistrate în 2015 și ne asigură că problem solving-ul va rămâne în top până în 2020. De fapt, profesioniștii se așteaptă ca 36% din totalul de muncă din toate industriile să plaseze capacitatea complexă de rezolvare a problemelor ca una de bază în solicitările angajatorilor.

Rezolvarea de probleme este in centrul preocupărilor recrutorilor, deoarece în mediul de lucru angajații sunt puși mereu in 3 situații asemănătoare: fie rezolvă o problema pentru un client (intern sau extern), fie îi sprijină în găsirea de soluții pe cei care au descoperit probleme în procesul de lucru, fie descoperă ei înșiși noi probleme ce au nevoie de soluții.

Indiferent de natura problemelor, o parte foarte importantă din rolul unui angajat este sa le rezolve. De aceea, tinerii aflați azi pe băncile școlii vor trebuie să dețină această abilitate, să o evidențieze cu încredere, pentru a creste în ochii angajatorului.

Tânărul elev sau student de azi, aflat mâine ca angajat pus in fata rezolvării de probleme diverse, ar trebui să învețe :

  • Abordarea unei sarcini de lucru prin împărțirea în intr-un mod sistematic si detaliat în mai multe sarcini/teme,
  • Anticiparea consecințelor acțiunilor tale in diferite situații;
  • Găsire/căutarea permanentă de multiple explicații sau alternative pentru o situație;
  • Identificarea, in avans, a informațiilor de care are nevoie pentru a rezolva in mod eficient o problema;
  • Propunerea desoluții, nu doar descrierea problemelor;
  • Anticipareaposibilele obstacole si schițarea de planuri pentru a le preîntâmpina.

Aceste noi cerințe presupun noi abordări ale activității profesorului în cadrul orelor de curs ale materiilor predate în școli și universități, dar în special impun ideea creșterii rolului activ al mentoratului în carieră în formarea si dezvoltarea profesională a tinerilor aflați pe băncile scolii.  

BIBLIOGRAFIE: Global Challenge Insight Report, The Future of Jobs Employment, Skillsand Work force Strategy for the Fourth Industrial Revolution, January 2016, World Economic Forum

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s