Nichita Stănescu a reușit să transpună prin creațiile sale perfecțiunea geometrică evidențiată prin imperfecțiuni, POETUL lăsând moștenire literaturii române o capodoperă.
85 de ani de la nașterea poetului Nichita Stănescu au fost sărbătoriți la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu prin proiectul „POEZIA LUI MARTE: FACEREA LUMII FĂRĂ LUME”. Cuvântul de deschidere a aparținut Președintelui Senatului universității, prof.univ.dr. Adrian Gorun. Rectorul, Nicoară Teodor și decanul Facultății de Științe ale Educației, Drept și Științe Administrative, Sorin Purec au adresat felicitări inițiatorilor și invitații către elevi spere a desfășura activități în parteneriat.

Poezia este zeificarea realității. Nu este o evadare din emoții, ci o acumulare de emoții. Conf.univ.dr. Lazăr Popescu a realizat un excurs în opera lui Nichita Stănescu și, cum inițiatorii și-au propus o întâlnire diferită de cursul universitar sau ora de română, studenți și elevi au devenit parteneri într-un atelier de scriere creativă sub coordonarea doamnei asistent universitar Giurea Iulia Maria și profesor Verdeș Maria Rocselana. Deși prin traducere, mai ales cea a textului literar, se pierde deseori substanța, texte nichitiene de o reală dificultate a receptării metaforei chiar în limba română, au fost traduse și prezentate de către conf.univ.dr. Camelia Dicu.
Membri Cenaclului Columna au readus în atenția publicului versul, cel nichitian și ce contemporan. Cristian George Brebenel, Lazăr Popescu și Daniel Murărița au trezit atenția, stabilind punți de comunicare poe-elevi-studenți-profesori. Președintele Cenaclului, Marius Iorga a intrat în pielea personajului, lecturând alături de elevi ai Colegiului Tehnic „General Ghorghe Magheru”: Eugenia Miulescu, Blendea Larisa, Bîrgu Adrian, Radu Neagoe, Gogu-Geamnatan Andreea și Andreea Mălăescu piesa ”Sărutul”, scrisă de Eugenia Miulescu al cărei personaj principal este poetul Nichita Stănescu, așa cum mărturisește:
„Pentru piesa de teatru «Sărutul» a trebuit să mă transpun în pielea creatorului, în cea a lui Nichita Stănescu. Am încercat să expun cât mai clar stările prin care trece acel făuritor de arte: angoasa, neputința, alienarea etc., până la momentul realizării faptului că frumusețea se naște din inefabila imperfecțiune a creației finite. Deși a fost lecturată expresiv, consider că mesajul, emoțiile piesei de teatru au fost transmise publicului. L-am transpus pe Nichita Stănescu în pielea artistului măcinat de atingerea perfecțiunii, căruia, fără să-și dea seama încă, îi lipsea umanitatea, iubirea, căci: Pe pământ, omul se obosește pe sine însuși în aventuri intelectuale, de parc-ar vrea să-i crească aripi și să zboare spre infinit… Am vrut să evidențiez faptul că uneori, acele imperfecțiuni pe care le considerăm catastrofale sunt de fapt cele care fac diferența dintre anonimat și originalitate, așa precum Venus din Milo, cea fără brațe, este cea mai frumoasă în imperfecțiunea ei dintre plăsmuirile minții și mâinii creatorului.
De asemenea, uneori un artist mai are nevoie și de ajutor, inspirație… Tocmai de aceea am ales ca Nichita Stănescu să fie înconjurat de trei muze, să fie capabil să înțeleagă faptul că fiecare dintre preafrumoasele apariții aveau defectele lor (egoism, corpuri diforme, ochi inexpresivi), dar aceste imperfecțiuni le făceau pe ele să fie ceea ce erau… MUZELE.”
Coordonatorii proiectului din cadrul Colegiului Tehnic „General Ghorghe Magheru”: Carmen Dănăricu – director, Vulpe Carmen, director adjunct, Cătălina Marcela și Verdeș Maria Rocselana, alături de președintele Fundațieie Cultural-Științifice „Gheorghe Magheru”, prof. dr. Marius Buzera, profesorii Colegiului au interacționat cu elevii, cu bibliotecarele Meche Nicoleta și Guran Georgiana, cu profesorii universitari prezenți, astfel că acela ce se autodefinește drept „O pată de sânge care vorbește.” a fost prezentat și receptat la un nivel diferit, elevii și studenții având ocazia de a crea împreună, de a putea discuta atât la nivel formal,cât și informal despre starea de a scrie, de a fi student sau de a realize alte activități împreună. Celebrarea nașterii lui Nichita Stănescu a fost o ocazie ce aduce împreună iubitorii de literatură, de poezie, de frumos și, amintind o definiție dată de Gustave Flaubert: „Poezia este la fel de precisă ca geometria.”, putem demara alte proiecte…