50 de ani de istorie la Bălești


 

Comuna Bălești, una dintre cele mai importante din județul Gorj prin prisma întinderii și numărului de locuitori, aniversează în anul 2018 semicentenarul înființării din 1968. O mare parte din activitățile propuse de manifestările ZILELE COMUNEI BĂLEȘTI 2018 au fost subsumate acestei sărbători dar și Centenarului României Mari. Mai multe instituții, printre care SSIR Gorj, Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș”, Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria” și Asociația ”Școala Gorjeană” și-au dat mâna în organizarea Simpozionului Județean de Istorie dedicat marcării a 50 de ani de la înființarea comunei și a peste șase secole de la atestarea satelor din această zonă.

La 16 februarie 1968, Marea Adunare Națională adopta „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România“, rămasă în vigoare, Legea nr. 2/1968 a cunoscut aproximativ 200 de modificări, aproape toate după 1989. Reforma comunistă modifica precedentul mod de organizare ce avea ca sursă de inspiraţie unităţile administrativ-teritoriale existente pe teritoriul URSS: regiuni şi raioane. În urma revenirii la organizarea tradiţională, România cuprindea 39 de judeţe, 2.706 comune, 47 de municipii şi 189 oraşe. Una din aceste comune era Băleștiul.

Autorităţile comuniste de la Gorj au avut de analizat diverse propuneri de reorganizare şi diverse denumiri pentru comunele judeţului. Astfel, la şedinţa din 15 decembrie 1967, Vasile Hortopan-vicepreşedintele Sfatului Raional a prezentat mai multe propuneri privind comunele Dăneşti-Brătuia-Budieni. Se pare că la data şedinţei ”în raionul Gorj sunt propuneri pentru 5 comune care sunt cu mult sub media prevăzută”. Tot acolo aflăm că locuitorii din ”Câmpofeni şi Stroieşti au cerut deja să treacă de Corneşti. S-a căzut de acord să se facă o comună cu centru la jumătate”. Această propunere nu s-a mai realizat, comuna Corneşti dispărând şi ea în interiorul comunei Băleşti. Tot atunci a fost tranşată soarta localităţilor Turcineşti, Iaşi şi Iezureni, doar ultima putând fi unită administrativ cu oraşul.
Pentru comuna Bălești lucrurile au fost și mai interesante, participanţii subliniind că: „Cetăţenii din Ceauru au solicitat schimbarea denumirii comunei Băleşti în numele de Suşiţa, denumire care nu a fost respinsă de cei din Băleşti”. De menţionat că la acel moment exista propunerea ca fostele comune Băleşti (satele Băleşti, Rasova şi Voinigeşti) şi Ceauru (satele Tămăşeşti, Ceauru, Bălăceşti şi Uncioaia) să constituie o singură structură.
Comuna care trebuia să apară în 1968 nu lua în discuţie şi alipirea comunei Corneşti, aşa cum s-a întâmplat până la urmă. Dezbaterile au fost furtunoase atât referitor la configuraţia teritorială cât şi la denumire.
Documentele de arhivă ne oferă însă o imagine a aşezărilor componente la vremea aceea. Reţinem din raportul autorităţilor din vremea aceea că fosta comună Băleşti era aşezată la 5 km vest de oraşul Târgu-Jiu, avea în componenţă satele Băleşti, Rasova şi Voinigeşti şi o populaţie de 2095 locuitori. Comuna era cooperativizată şi avea 1878 ha teren arabil.
Informaţii mai interesante aflăm despre comuna Ceauru: ”…aşezată în prezent prin strămutarea la limita de Sud-Est a satului Băleşti are în prezent 2693 locuitori şi 1848 ha, teren arabil fiind de asemenea cooperativizată. În urma strămutării satelor, comuna Ceauru are în prezent două sate-Tămăşeşti şi Ceauru,-care s-au format din fostele sate Ceauru, Bălăceşti, Uncioaia şi o parte din Tămăşeşti. Datorită strămutării în noua aşezare satul Tămăşeşti nu este electrificat, iar comuna Băleşti şi satul nou Ceauru sunt electrificate în întregime”.Privind istoria zonei, reținem că teritoriul actualei comune Bălești este format din cinci foste comune. La începutul secolului trecut erau următoarele comune: Bălești-cu satele Bălești, Rasova și Voinigești; Bălăcești-cu satele Bălăceștii de Sus, Bălăceștii de Jos, Cetate și Vârțu; Ceauru-cu satele Ceauru, Tămășești și Uncioaia; Cornești-cu satele Balava, Copăceni, Cornești, Găvănești, Tălpășești; Stolojani- Bălani, Cocheci şi Lăscătei.
Privind și mai adânc în istorie, vechea comună Bălești era formată din următoarele mahalale: Arhoţi (Băleşti-Moşneni), Mălăeşti, Rasova, Spineni, Şarapatini şi Voinigeşti. În 1864 acestea au dispărut, lăsând locul satelor Băleşti, Rasova şi Voinigeşti. Se mai cuvine o mențiune, comuna Bălești nu și-a schimbat forma între 1864 și 1968. La reorganizarea administrativ-teritorială din februarie 1968, în urma împărţirii teritoriale acestei comune i s-au mai alipit altele două: Ceauru şi Corneşti. Astfel, comuna Ceauru mai avea alipită comuna Bălăceşti încă din anul 1950 iar comuna Corneşti avea alipită fosta comună Stolojani desfiinţată în anul 1939.
La comuna Ceauru până în anul 1864 se găseau două mahalale: Ceauru şi Tămăşeşti, aceasta din urmă fiind formată din fostele mahalale Tămăşeşti Moşneni şi mahalaua boierească desfiinţată prin contopire în jurul anului 1850. A funcţionat până la data de 31 decembrie 1965, când a fost emis Decretul de strămutare numărul 1037 prin care se prevedea ca satele Ceauru şi Bălăceşti precum şi o parte din cătunul Uncioaia să fie strămutate în comuna Băleşti într-o nouă vatră de sat. Comuna a mai funcţionat până în luna iunie din anul 1966 când gospodăriile locuitorilor de acolo au început să fie strămutate.
Despre comuna Cornești reținem că s-a format în 1864 din satele Copăceni, Corneşti, Găvăneşti şi Tălpăşeşti. După anul 1939, când s-a desfiinţat fosta comună Stolojani, aceasta a fost trecută în mai multe rânduri ori la comuna Corneşti ori la comuna Arcani sau la comuna Stroieşti. Aceasta era formată în anul 1881 şi avea trei mahalale: Bălani, Cocheci şi Lăscătei iar în anul 1968 împreună cu comuna Corneşti la care era alipită au fost trecute la comuna Băleşti.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s