Într-o vreme când țările din Uniunea Europeană fac eforturi ca elevii să își petreacă cât mai mult timp în spațiul securizat al școlii, parlamentarii români încearcă să scoată elevii din școli și să-i trimită pe stradă. After-school-rile, masa caldă, reducerea programelor școlare au rămas un deziderat în timp ce reducerea programului școlar pare să devină o realitate.Camera Deputaţilor a adoptat, pe 7 mai, proiectul de lege referitor la reducerea numărului de ore din învăţământ, menţinând prevederea în acest sens contestată de preşedintele Klaus Iohannis în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului, dar a fost amânată intrarea în vigoare până în anul şcolar 2020-2021.

Potrivit celor adoptate, “numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate”. Această prevedere intră în vigoare începând cu anul şcolar 2020-2021.
În 3 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, care modifică Legea educaţiei în sensul reducerii numărului de ore. Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale, a explicat, la o conferinţă de presă, motivele acestui demers al şefului statului. “Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul 1, punctul 4, prin care se realizează reducerea ‘din pix’ a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Această modificare abruptă a Legii educaţiei naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcolară, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, dascălilor şi părinţilor. Demersul denotă lipsa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru viitorul României”, a afirmat Deca în ianuarie.