APEL PUBLIC LA RESPONSABILITATEA STATULUI ROMÂN FAȚĂ DE SITUAȚIA ANSAMBLULUI BRÂNCUȘI DE LA TÂRGU JIU


    Marți, 27 octombrie 2020, la împlinirea a 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului Brâncuși, de la Târgu Jiu, în contextul perpetuării unor stări de fapt profund anormale în administrarea și punerea în valoare a capodoperelor brâncușiene, Universitatea ”Constantin Brâncuși” a organizat o dezbatere la care au participat autorități locale, brâncușiologi, specialiști în conservarea și restaurarea operelor de artă, cadre didactice și ziariști, care au convenit să adreseze acest semnal de alarmă comun, celor mai importante autorități de la nivelul statului român.

    În primul rând, este nevoie de o evaluare reală, profesionistă a stării fizice a Coloanei Infinite, Porții Sărutului, Aleii Scaunelor și Mesei Tăcerii, și de identificare în timp util a modalităților optime de întreținere, conservare și restaurare. 

În ultimii ani, în timp ce operele de la Târgu Jiu se degradau în mod accelerat, s-au desfășurat tot felul de așa-zise evaluări, lipsite de transparență și de finalitate. 

Dat fiind caracterul ireversibil al degradării operelor, este nevoie urgentă de o intervenție specializată, care să se desfășoare în mod transparent. 

De asemenea, este nevoie să fie publicate toate evaluările stării fizice a monumentelor, făcute în ultimii ani. 

În prezent, au loc niște lucrări la operele din piatră, dar nici decidenții locali, nici Ministerul Culturii și nici Institutul Național al Patrimoniului nu au comunicat explicit ce tip de lucrări se derulează, în ce constau ele, ce experți le-au propus, în baza căror studii și de ce aprobări legale beneficiază.   

În al doilea rând, solicităm publicarea proiectului de modernizare a Căii Eroilor, care a fost realizat de arh. Dorin Ștefan, cu ani în urmă, și care din motive inexplicabile nu este disponibil nici pentru specialiști și nici pentru publicul larg. Pentru punerea lui în operă este nevoie de peste 40 de milioane de euro, din care au fost alocate în urmă cu trei ani doar 2 milioane de euro, de către statul român, cu care autoritățile locale au reușit doar să sape o groapă de câțiva zeci de metri, pe Axa Brâncuși. În prezent, lucrările sunt abandonate și nu există nicio explicație oficială din partea instituțiilor statului român.

Este nevoie ca autoritățile competente, consultând specialiștii din domeniu, să decidă dacă trebuie sau nu pus în operă proiectul arhitectului Dorin Ștefan. În caz afirmativ, trebuie inițiate demersurile de alocare a întregii finanțări, și de identificare a unor constructori responsabili, care au mai lucrat în situri cu o valoare excepțională, pentru umanitate, nu doar pentru România, așa cum este Axa Brâncuși de la Târgu Jiu.   

Fie că va fi pus sau nu în operă proiectul arhitectului Dorin Ștefan, atragem atenția decidenților de la nivel central că în prezent parcurile care adăpostesc capodoperele brâncușiene nu beneficiază nici măcar de măsuri elementare de întreținere.

Atât Parcul Coloanei Infinite cât și Parcul Monument Brâncuși beneficiază de un iluminat precar.

Dacă în Parcul Coloanei Infinite vegetația s-a dezvoltat atât de mult încât capodopera este din ce în ce mai puțin vizibilă, în Parcul Monument Brâncuși copaci seculari au ajuns să se prăbușească la doar câțiva centimetri de capodoperele din piatră, nefiind luate niciun fel de măsuri de evaluare a ambientului vegetal și de întinerire a lui.

Mai mult, periodic, o parte din canalizarea Târgu Jiului inundă Parcul Monument Brâncuși, și implicit capodoperele din piatră. Acest parc nu beneficiază de niciun fel de sistem de drenare a apelor pluviale, deși adăpostește opere de artă expuse în aer liber, care valorează sute de milioane de euro.

În al treilea rând, deși municipiul Târgu Jiu este proprietar al Ansamblului Brâncuși, drepturile de imagine asupra capodoperelor au fost pierdute în favoarea cetățeanului canadian de origine română Theodor Nicole, în cadrul unui proces în care Primăria Târgu Jiu în mod deliberat și inexplicabil nu și-a timbrat acțiunea, în procesul de la Înalta Curte  de Casație și Justiție. Este nevoie să fie identificate modalități juridice de redobândire a drepturilor de imagine, și să fie inițiată în paralel o negociere reală, de către statul român, cu Theodor Nicole.

În anul 2019, fără nicio consultare publică, la Târgu Jiu s-a înființat Muzeul Național Brâncuși, care neavând nici buget și nici măcar un obiect muzeal în patrimoniu, funcționează ca muzeu, nefiind nici măcar acreditat. Este puțin probabil ca statul român să identifice resursele financiare necesare pentru achiziționarea de opere Brâncuși, care să populeze acest ”muzeu național”, în condițiile în care în 2020 același stat român a alocat doar 1000 de lei, în Planul Național de Restaurare, pentru Ansamblul Brâncuși.  Așadar, este nevoie ca statul, împreună cu specialiștii, să decidă în legătură cu oportunitatea menținerii acestui așa-zis muzeu, într-un oraș care oricum adăpostește cele mai importante lucrări brâncușiene.

De altfel, la Târgu Jiu mai multe instituții publice ”se ocupă” de Ansamblul Brâncuși, cu efectele descrise mai sus și în absența unei strategii comune, pe care o considerăm absolut necesară.

Nu în ultimul rând, e nevoie ca statul român să-și asume retragerea de la UNESCO a dosarului de candidatură a Ansamblului Brâncuși, din toate motivele enumerate mai sus, înainte ca ICOMOS, organism UNESCO, să facă o nouă evaluare ca aceea din 2014, când operele de la Târgu Jiu  au primit cea mai mică notă posibilă, și când ICOMOS a făcut în scris propunerea de neincludere a Ansamblului Brâncuși pe Lista UNESCO. Față de situația din 2014, de la evaluarea precedentă, nu există niciun progres real. Din contră, am deschis singurul muzeu de pe Terra care n-are niciun obiect în patrimoniu, dar se numește Muzeul Național Brâncuși, și am săpat o groapă pe Axa Brâncuși.

Un nou raport negativ ar genera o nouă declasare a Ansamblului Brâncuși, la nivel mondial, după aceea din 2014.

Solicităm ca statul român, împreună cu specialiștii din domeniu, să analizeze oportunitatea de a redepune dosarul de candidatură abia după ce operele vor fi fost restaurate, și după ce Axa Brâncuși va fi fost pusă în valoare așa cum merită capodoperele care o compun.

Vă asigurăm de întreaga noastră bună credință și de disponibilitatea noastră totală de a sprijini orice demers benefic pentru Ansamblul Brâncuși.

Președintele Senatului Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu,

Prof. univ. dr. Adrian Gorun

Rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu,

Prof. univ. dr. Vasile Sorin Purec

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.