Matematica și științele rămân problemele învățământului românesc


România se menține sub media internațională la matematică și la științe, arată studiul Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale – TIMSS 2019, confirmând o stare persistentă de ani de zile. Rezultatele pentru România ale studiului au fost prezentate de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București în conferința „Învățământul preuniversitar românesc sub lupa TIMSS 2019.

„La matematică și științe, scorurile obținute de elevii români de clasa a VIII-a la testele TIMSS nu s-au modificat semnificativ în ultimii 20 de ani (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; științe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). Totuși, la matematică se observă o recuperare de 21 de puncte față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007. Această evoluție nu este valabilă în cazul științelor, unde rezultatele nu indică nicio schimbare de la începutul măsurărilor IEA. Ca atare, distribuția performanței rămâne o problemă majoră pentru sistemul educațional românesc. Aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe”.

Studiul arată că 22% din populația școlară de clasa a VIII-a dovedește „analfabetism numeric”; 48% dintre cei în această situație se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță.

În aceeași proporție de 22%, la aceeași categorie de elevi, se constată analfabetism științific; este „cel mai mare procent dintre țările europene evaluate”. 51% dintre elevi se situează sub nivelul mediu-funcțional de performanță.

O cauză enunțată de studiu „este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor pentru asigurarea unui proces educațional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% dintre copiii noștri au un acces redus sau deloc la acestea. Ca o consecință, 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an.

Specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București formulează mai multe recomandări, structurate sub forma a cinci zone prioritare de acțiune.

„Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt (de exemplu, la matematică, 15% dintre copii au avut dificultăți în a rezolva sarcinile propuse, în timp ce 3% dintre ei au scoruri ridicate, peste 650) este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație. Astfel, pentru a crește capacitatea sistemului de învățământ românesc de a promova abordări echitabile, specialiștii din cadrul FPSE propun dezvoltarea de programe de educație remedială pentru elevii cu dificultăți, familiarizarea cadrelor didactice cu programele de intervenție personalizată (de tipul design universal pentru învățare) care să susțină potențialul fiecărui elev, dezvoltarea de sisteme de monitorizare a frecvenței și participării școlare a elevilor (mecanisme de avertizare timpurie în educație/MATE) care să permită identificarea din timp a celor aflați în situație de risc de abandon, dar și dezvoltarea de mecanisme pentru atragerea de profesori calificați în aceste zone, pentru susținerea și motivarea acestora.

În privința elevilor, aproximativ 15% dintre aceștia nu se simt în siguranță atunci când sunt la școală, iar problemele se observă și din răspunsurile directorilor de școală. Unul din trei directori afirmă că în școala sa există probleme cu actele de vandalism (36,85%) sau cu furturile (22,63%). Pentru dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București recomandă implicarea directorilor, cu ajutorul consilierului școlar și al profesorilor diriginți, în proiectarea unor programe de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime, lansarea unor programe instituționale de prevenție, prin care incidența comportamentelor violente din școli poate fi redusă, precum și creșterea numărului de consilieri, psihologi școlari și profesori de sprijin pentru elevii CES, care să asigure asistență psihopedagogică în școli.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.