Consiliul Județean Gorj a împlinit 150 de ani


 

CJSăptămâna trecută Consiliul Județean Gorj a împlinit 150 de ani. Pe lângă momentul festiv, care a avut solemnitatea cuvenită, facem un recurs la istorie la cartea CONTRIBUȚII LA ISTORIA GORJULUI, semnată CORNEL ȘOMÎCU,  publicată la Editura Măiastra în anul 2011.

În 1865 s-a publicat noua lege „Indicele comunelor României” dupã unire care cuprindea 33 judeţe, 164 plãşi, 3080 comune, din care 62 urbane şi 3018 rurale. Gorjul avea 6 plãşi(Amaradia, Gilortu, Jiu, Novaci-plai, Ocolu, Vulcanu-plai), 155 comune din care 1 urbanã (Tg-Jiu) şi 303 sate şi cãtune.

În 1873 s-au revizuit legile de organizare administrativ-teritorialã, dupã care Gorjul avea tot 6 plãşi, o comunã urbanã, 154 comune rurale şi 303 sate. Pe plase, comunele şi satele erau repartizate astfel: Plasa Amaradia: 25 comune şi 48 de sate); Plasa Gilortu: 32 de comune cu 51 de sate, subprefectura la Hurezanii de Sus; Plasa Jiu: 30 comune cu 52 de sate, subprefectura la Urdari de Jos; Plasa Novaci(plai): 21 comune cu 42 de sate, subprefectura la Novaci; Plasa Ocolu: 24 comune cu 61 sate, subprefectura la Tg-Jiu(comunã urbanã) şi Plasa Vulcanu cu 22 comune şi 49 sate, subprefectura la Brãdiceni.

Județul Gorj avea în 1912 230 000 de locuitori, relevant fiind procentul locuitorilor din mediul rurală(95,8%). La vremea aceea, singura localitate urbană din Gorj era Târgu-Jiul cu 9763 de locuitori.Populația urbană crescuse progresiv de la 2432 locuitori în 1869, 3346 în 1880, 6634 în 1900 și aproximativ 7000 în 1905.

La 1930, judeţul Gorj avea 453 de sate, împărţite după cum urmează : Plasa Amaradia-52 de sate ; Plasa Gilort-76 de sate ; Plasa Jiu-80 de sate ; Plasa Novaci-83 de sate ; Plasa Ocolu-96 de sate ; Plasa Vulcan-66 sate.

În 1938, judeţul Gorj avea o suprafaţã de 4579 kmp şi o populaţie de 229 614 locuitori şi peste 55. 000 clãdiri. Era organizat în 7 plãşi: Amaradia cu 15 comune, Bistriţa cu 10 comune, Gilortul cu 20 comune, Jiu cu 22 de comune, Novaci cu 17 comune, Ocolu cu 17 comune şi Vulcanu cu 12 comune. Aceastã organizare, cu unele modificãri, se va menţine pânã în 1950, dupã care se organizeazã regiunile şi raioanele. Gorjul avea 3 raioane: Tg-Jiu, Gilort, Novaci cu 116 comune şi 572 de sate. Din 1960 a dispãrut raionul Novaci iar din 1968 ne-am întors la judeţe.

Judeţul Gorj a supravieţuit administrativ până în 1950, când statul comunist a schimbat această formă de organizare cu ce ape regiuni şi raioane. Astfel, satele şi comunele aparţinătoare fostului judeţ Gorj au fost cuprinse în raioanele Târgu-Jiu, Novaci, Gilort, şi parţial în Baia de Aramă şi Filiaşi. Gorjul a făcut parte din regiunea Craiova şi apoi Oltenia.

Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 a însemnat schimbări importante în judeţul Gorj. Unele dintre fostele comune au fost comasate în unităţi administrativ-teritoriale mai mari, exemplu fiind comuna Băleşti care a reunit şi vechile comune Ceauru şi Corneşti. Gorjul are în prezent 70 de localităţi, dintre care două municipii Târgu-Jiu şi Motru, şapte oraşe Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Novaci, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Turceni şi Ţicleni şi 61 de comune.Din rațiuni economice și administrative, deși este extrem de greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste așezări urbane să revină la statutul de comună. În această situație pare să se găsească în special cea mai nouă așezare urbană, orașul Tismana.

Despre construcția clădirii

Construcția clădirii Palatului Administrativ, respectiv partea dinspre Piața Victoriei, în care își au  sediul Institutia Prefectului – judetul Gorj si Consiliul Judetean Gorj, a început din data de 22 august 1898, când s-a pus piatra de temelie a Primăriei orașului Tg-Jiu. Pe pergamentul pus in temelie este scris: „Anul mântuirii una mie opt sute nouazeci si opt , luna august, asezatu-sa‘a peatra de temelie a palatului municipal al orasului Tg-Jiu”.

Constructia a fost începută pe locul Arestului Preventiv al orasului si al unor terenuri particulare, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Acesta  impreuna cu oficialitatile locale au prevazut  ca noua cladire,  ce urma sa se ridice, sa cuprinda un corp central si doua aripi – aripa lunga, in partea dreapta a cladirii si aripa scurta in partea stanga. Corpul central urma sa fie asezat cu fata spre „catedrala”, iar cele doua aripi orientate spre Bulevardul Jiu, iar intre ele urma a fi amenjata o curte interioara. Receptia provizorie a lucrărilor s-a facut la 9 mai 1900, însă lucrarile au continuat pana catre sfârșitul anului 1904, când a fost montat orologiul in turla primariei.

În urma împărtirii administrativ-teritoriale din 1968, prin infiintarea judetului Gorj, s-a impus constituirea unui nou sediu politico-administrativ. In aceste circumstante, in anul 1969, au fost daramate cele doua anexe ale corpului principal al Primariei, incepandu-se astfel constructia actualului Palat administrativ.

Cladirea Palatului Administrativ al municipiului Tg-Jiu a fost declarata monument istoric prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/08.07.2004  publicat în Monitorul Oficial al României in data de 16 iulie 2004.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.