Constantin Brâncuşi omagiat la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş”


DSC00033 DSC00003 DSC00004 DSC00014 DSC00018 DSC00027Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti a organizat, în 19 februarie a.c., proiectul educaţional judeţean „Constantin Brâncuşi-omul şi opera”. Manifestarea a beneficiat de suportul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, CJRAE Gorj, Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, Societăţii de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj, Asociaţiei ŞCOALA GORJEANĂ şi Fotoclub CNET.

Una din manifestările aflate în Calendarul de activităţi extraşcolare 2015-2016 al ISJ Gorj şi dedicate marcării a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi s-a derulat în comuna Băleşti. Elevii şi cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” au fost gazdele  unor invitaţi importanţi: prof. Ion Elena-CJRAE Gorj; prof. Ion Hobeanu-Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale; prof. Dorel Şorop-Societatea de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj şi membrii ai Fotoclubului CNET, unii dintre aceştia fiind foşti elevi ai şcolii.

Din partea Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” şi-au adus o contribuţie importantă la derularea activităţilor profesorii  Dumitru Firoiu, Elena Năgăra, Felicia Constantinescu, Raluca Dan, Mirabela Dogaru, Violeta Ilin, Georgiana Tulugea, Luminiţa Voicu  ş.a. Elevii au întocmit referate(gimnaziu) şi desene(învăţământ primar) referitoare la tematica anunţată. Cornel Şomîcu, directorul Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş”, ne-a declarat referitor la manifestări: „Şcoala noastră organizează în fiecare an şcolar o serie de astfel de activităţi menite să familiarizeze elevii cu problematica marcată. În acest an încărcătura emoţională şi ştiinţifică a fost mai mare deoarece ne-am înscris şi noi în suita de manifestări menite să marcheze cei 140 de ani de ani scurşi de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Comunicările invitaţilor au fost coroborate cu imagini de arhivă ale marelui sculptor în atelierul lui de la Paris sau din vremea când a ridicat Ansamblul de la Târgu-Jiu. Metoda foto-voice are un deosebit succes la generaţiile actuale iar noi o aplicăm din plin la Băleşti.”

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița Gorjului și a decedat la 16 martie 1957 la Paris. Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, cu opere care se vând și astăzi cu zeci de milioane de dolari, Constantin Brâncuși este foarte cunoscut în toată lumea. Cu siguranță, ansamblul operelor de la Târgu-Jiu constituie cel mai amplu proiect brâncușian, asta și datorită conjuncturii istorice, și poate fi văzut ca o moștenire peste veacuri pentru conaționalii săi.

Ștefan Georgescu-Gorjan își amintește în lucrarea ”Am lucrat cu Brâncuși” că: ”În jurul datei de 25 iulie 1937 m-am întâlnit cu Brâncuși la Târgu-Jiu. Artistul m-a poftit să parcurgem împreună drumul de la malul Jiului, prin grădina publică, pe strada Eroilor, până la ”Târgul fânului”, piața unde avea să fie amplasată Coloana infinită.
Am ajuns în ”Târgul fânului”. Nu știu dacă aceasta era denumirea obișnuită a vastului maidan mărginit de case scunde, maidan pe care se găseau clădite, la acea vreme, mari căpițe de fân.(…) Am fixat atunci pe peliculă imaginea pieței cu clăile ei de fân. După scurt timp, la Petroșani, clișeul developat în grabă și copiat ne-a furnizat o fotografie de format mic(6×9 cm), care avea să constituie fondul unicei schițe originale a Coloanei infinite de la Târgu-Jiu, desenată de mâna maestrului.(…) În seara zilei când am adus de la fotograf poza „Târgului fânului”, Brâncuși mi-a cerut stiloul, cu peniță cam boantă, și a schițat în cerneală, cu trăsături sigure, în puține minute, silueta Coloanei în centrul unui rondou de iarbă, cu drumul circular și ramificațiile sale”.
Ideea apăruse cu mult mai devreme, în a doua parte a anului 1934, când Aretia Tătărăscu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, îl vizitase la Paris și îl rugase pe Brâncuși să ridice la Târgu-Jiu o serie de monumente destinate comemorării vitejiei eroilor care se jertfiseră în Primul Război Mondial la Târgu-Jiu și în țară.
Ștefan Georgescu-Gorjan a fost inginerul care a supervizat turnarea ”Coloanei” și asamblarea ei la Târgu-Jiu, fiind inginer la atelierele din Petroșani care au realizat comanda guvernamentală. Era fiul unui gorjean din Godinești în casa căruia poposise Brâncuși cât a stat la Craiova. Peste ani, adică în 1937, și acesta l-a găzduit pe Brâncuși în casa lui din Petroșani.

Același autor spune că dintre toate creațiile lui Brâncuși, singurele care au ajuns după îndelungi căutări la forma definitivă au fost ”Cocoșul” și ”Coloana infinită”, ambele cu rezonanțe adânci în arta populară românească.
”Vorbind cu artistul despre Coloana infinită-spune Ștefan Georgescu-Gorjan-el mi-a explicat de ce aceasta nu poate avea nici soclu, nici capitel, cum au coloanele antice; ea nu are nici început și nici sfârșit. Repetarea elementului identic al coloanei îi conferă acesteia, printr-o analogie matematică, același caracter pe care îl au unele curbe-de exemplu cele reprezentând funcțiile trigonometrice, de a se putea repeta și prelungi spre ambele infinituri. Două sinusoide în opoziție, desenate în jurul unei axe verticale, au un vag aer de familie cu silueta Coloanei infinite și reprezintă justificarea strict matematică a denumirii date de Brâncuși coloanei sale”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s