Profesionalizarea funcţiei de manager școlar trebuie să înceapă cu departajarea sarcinilor şi stabilirea clară a domeniilor pe care urmează să le gestioneze la nivelul unităţii, analizând totodată şi posibilitatea concretă de indeplinire a sarcinilor curente.

În funcţie de gradul de mărime şi nivelul de învăţământ, aceste aspecte vor fi analizate, întrucât unităţile mici cu un număr mic de elevi şi spaţii pe măsură, reclamând mai puţine probleme de administraţie şi chiar de management şcolar, existând de la caz la caz posibilitatea suprapunerii managerului şcolar cu cel administrativ, cu condiţia ca acesta din urmă să fie format pentru administraţie şi management.

Administratorul unităţii se ocupă efectiv de funcţionarea organizaţiei, în structura şi parametrii stabiliţi, cu grijă ca resursele să fie suficiente şi disponibile, procesul de comunicare formală din organizaţie să se desfăşoare cât mai bine şi fără bariere. În condiţiile descentralizării şi a creşterii autonomiei şcolilor, procesul decizional va avea o pondere mult mai mare faţă de perioada actuală când cele mai importante decizii se iau la nivel ierarhic superior şcolii (inspectorate, Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice etc.).

Prin creşterea răspunderii decizionale, directorul de şcoală devine tot mai mult manager, dobândind noi responsabilităţi, fiind obligat să asigure printre altele: proiectarea şi aplicarea unui Curriculum la Dispoziţia Şcolii în conformitate cu cerinţele locale şi domeniile de pregătire; procurarea şi cheltuirea conform destinaţiilor prestabilite a resurselor financiare; asigurarea unei corespondenţe optime între nevoile şcolii şi persoanele angajate, elaborarea unei proceduri specifice de încadrare cu respectarea condiţiilor de angajare; relaţii strânse de comunicare în interiorul şcolii, cu comunitatea locală, părinţi, organe ierarhic superioare.

Managerul trebuie să-şi aducă un aport creator la adoptarea tehnicilor şi mijloacelor manageriale necesare eficientizării activităţii educaţionale, în funcţie de situaţia concretă a unităţii şcolare. Managerul este cel ce influenţează în mod hotărâtor actul managerial, procesele şi relaţiile de management şi din această cauză el trebuie să ştie cum să o facă.

Având în vedere funcţiile managementului şi sarcinile ce revin procesului educaţional se pot stabili pentru managementul educaţional următoarele funcţii: previziunea sau planificarea; organizarea; motivarea-antrenarea; coordonarea; controlul-evaluarea. Se poate observa că managerul de şcoală se implică în tot ceea ce înseamnă administraţie şi management, ceea ce face ca uneori să existe derapaje care scad evident calitatea actului managerial.

Previziunea pentru un manager reprezintă ansamblul acţiunilor şi deciziilor prin care se stabilesc obiectivele fundamentale, componentele sale, resursele ce trebuie mobilizate şi modalităţile de realizare a acestora.

Organizarea este un ansamblu al proceselor de management prin care se stabileşte forma structurală fizico-intelectuală, sarcinile, atribuţiile şi competenţele fiecărei unităţi structurale, corespunzătoare unor criterii pedagogice, tehnice, sociale în vederea realizării eficiente a obiectivelor preconizate.

Motivarea – antrenarea cuprinde ansamblul procesului prin care sunt cointeresaţi angajaţii instituţiei să contribuie la realizarea eficientă a obiectivelor derivate ce le revin.

Coordonarea este ansamblul proceselor de muncă prin care se realizează armonizarea deciziilor şi acţiunilor unităţilor structurale în vederea realizării obiectivelor stabilite.

Control – evaluarea reprezintă ansamblul proceselor şi metodelor prin intermediul cărora se constată modul cum sunt îndeplinite obiectivele fundamentale şi cele derivate de către fiecare unitate structurală implicată în procesul educaţional.

Evaluarea reprezintă ansamblul metodelor, procedeelor şi tehnicilor prin care se stabileşte gradul de realizare a obiectivelor instituţiei prin măsurarea şi compararea cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial.

În concluzie, având în vedere funcţiile complexe pe care le îndeplineşte un manager de şcoală, putem spune că activitatea managerială de calitate nu poate fi desfăşurată decât de un profesionist format pentru conducerea învăţământului în mileniul III.

prof. Maria Drăgulescu,

Colegiul Auto „Traian Vuia”, structura Școala Gimnazială Nr. 7 Târgu-Jiu 

Bibliografie selectivă:

Abăcioaiei Dan şi Andrei Adina, Ghidul directorului de şcoală, Bacău, Editura Casa Corpului Didactic, 2004.

Iorga, Gheorghe, Sibiştean, Livia, Zaharia, Dan, Ghidul practic al directorului unităţii de învăţământ preuniversitar, București, Editura Paralela 45, 2004.

Csorba D., Management educațional. Studii și aplicații, București, Editura Universitară, 2012.